Strigidae

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bufnița adevăratăAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Eastern Screech Owl.jpg
Megascops asio
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Strigiformes
Familie: Strigidae

Familia Strigidae (numite bufnițele tipice sau adevăratele bufnițe) este una dintre cele două familii de bufnițe, cealaltă fiind formată din bufnițele de hambar (familia Tytonidae). Această mare familie cuprinde în jur de 189 de specii în 25 de genuri. Bufnițele tipice au o distribuție vastă, găsindu-se pe fiecare continent, cu excepția Antarticii.

Morfologie[modificare | modificare sursă]

Deși bufnițele tipice (denumite în continuare pur și simplu ca bufnițe) variază foarte mult în dimensiune, de la cele mai mici specii, Bufnița Elf, până la cele mai mari, acestea au în general un corp extrem de similar.[1] Acestea tind să aibă capul mare, cozi scurte, un penaj greu de descifrat și discuri faciale în jurul ochilor. Familia, este în general, arboricolă (cu câteva mici excepții) și își obțin hrana din zbor. Aripile lor sunt largi, rotunde și lungi. Precum și alte păsări de pradă, multe specii de bufnițe prezintă un dimorfism sexual inversat, în care femelele sunt mai mari ca masculii.[2]

Din pricina obiceiurilor lor nocturne au tendința de a nu expune acest dimorfism sexual în penaj. Penele sunt moi și bazele acestora sunt pufoase, zborul lor fiind tăcut. Degetele au pene la unele specii.[3] Numeroase specii în genul Glaucidium au pe spatele capetelor lor niște forme asemănătoare ochilor, aparent pentru a convinge alte păsări că sunt urmărite tot timpul. Multe specii nocturne au urechi din pene, pene pe părțile laterale ale capului, crezându-se că au o funcție de camuflare. Penele faciale sunt aranjate pentru a crește sunetul emis de urechi. Auzul la bufnițe este foarte sensibil și urechile sunt asimetrice permițându-i bufniței să localizeze sunetele. Ochii bufnițelor sunt în raport cu dimensiunea corpului lor.Contrar credinței populare,bufnița nu poate vedea bine pe întuneric și sunt capabili de a vedea bine ziua.

Comportament[modificare | modificare sursă]

Bufnițele sunt în general nocturne și petrec mult timp odihnindu-se. Deseori sunt percepute ca fiind îmblânzite deoarece par a lăsa oamenii să se apropie de ele înainte de a zbura, însă ele în schimb încearcă să evite detectarea. Penajul greu de descifrat și locațiile nesuspicioase sunt un efort de a evita prădătorii.

Sistematic[modificare | modificare sursă]

Schelet de strigidae Muzeul de Toulouse
  • Genul Megascops: vreo 20 de specii
  • Genul Otus: în jur de 45 de specii
  • Genul Pyrroglaux
  • Genul Gymnoglaux
  • Genul Ptilopsis: 2 specii
  • Genul Mimizuku
  • Genul Bubo: vreo 25 de specii
  • Genul Strix : vreo 15 de specii
  • Genul Ciccaba : 4 specii
  • Genul Lophostrix
  • Genul Jubula
  • Genul Pulsatrix : 3 specii
  • Genul Surnia
Strix Aluco
  • Genul Glaucidium  : vreo 30-35 de specii
  • Genul Xenoglaux
  • Genul Micrathene: Bufnița Elf
  • Genul Athene: 2-4 specii
  • Genul Aegolius
  • Genul Ninox: vreo 20 species
  • Genul Uroglaux
  • Genul Pseudoscops
  • Genul Asio: bufnițe cu urechi, 6-7 specii
  • Genul Nesasio

Recent dispărute[modificare | modificare sursă]

  • Genul Mascarenotus : 3 specii (dispărut anii 1850)
  • Genus Sceloglaux : dispărut în 1914

Păsări preistorice ale cuaternarului târziu[modificare | modificare sursă]

  • Genul Grallistrix - 4 specii
    • Grallistrix auceps
    • Grallistrix erdmani
    • , Grallistrix geleches
    • Grallistrix orion
  • Genul Ornimegalonyx - 1-2 specii
    • Ornimegalonxy oteroi
    • Ornimegalonyx sp. - probabil subspecie a O. oteroi

Fosile[modificare | modificare sursă]

  • Mioglaux (Oligocen Târziu - Miocen Timpuriu în Europa) - include "Bubo" poirreiri
  • Intutula (Miocen Timpuriu/Matur în Europa) - include "Strix/Ninox" brevis
  • Alasio (Miocen Matur în Vieux-Collonges, Franța) - include "Strix" collongensis


Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ J. S. Marks, R. J. Cannings & H. Mikkola (1999) "Familia Strigidae (Bufnițele tipice)". In del Hoyo, J.; Elliot, A. & Sargatal, J. (editori). (1999). Handbook of the Birds of the World. Volumul 5: Barn-Owls to Hummingbirds. Lynx Edicions. ISBN 84-87334-25-3
  2. ^ Caroline M. Earhart și Ned K. Johnson (1970) "Size Dimorphism and Food Habits of North American Owls" Condor 72 (3): 251-264
  3. ^ Kelso L & Kelso E (1936) "The Relation of Feathering of Feet of American Owls to Humidity of Environment and to Life Zones" Auk 53 (1): 51-56

Vezi și[modificare | modificare sursă]