Sari la conținut

Stoiana, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stoiana
Esztény
—  sat  —
Biserica reformată (sec.XV)
Biserica reformată (sec.XV)
Stoiana se află în România
Stoiana
Stoiana
Stoiana (România)
Localizarea satului în România
Coordonate: 47°01′05″N 23°41′19″E ({{PAGENAME}}) / 47.01806°N 23.68861°E

Țară România
Județ Cluj
ComunăCornești

SIRUTA57500
Atestare1305

Altitudine348 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total209 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407256
Prefix telefonic+40 x64 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Stoiana pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Stoiana pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Stoiana pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Stoiana (în maghiară Esztény) este un sat în comuna Cornești din județul Cluj, Transilvania, România.

Lăcașuri de cult

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica gotică romano-catolică a fost preluată în secolul al XVI-lea de cultul reformat-calvin. Din construcția originală se mai păstrează numai corul.

Pe teritoriul comunei, înainte de anul 1858, au fost descoperite 22 de monede care imită tetradrahmele de argint ale regelui macedonean Filip al II-lea (359-336 î.e.n.). Monedele au fost lucrate destul de bine și părerea unor istorici din epocă legat de existența acestor monede pe teritoriul Daciei este că acestea au fost vehiculate prin intermediul celților care la jumătatea sec. IV î.e.n. au ajuns pînă la Porțile de Fier, lângă teritoriul Daciei. Monedele ar fi fost realizate de celți și erau utilizate în comerțul cu Macedonia. Al. Odobescu este de că acest tip de monede erau produse chiar de către daci, dat fiind vechiul minerit și resursele auro-argintifere.[2]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Gr.G. Tocilescu, Dacia înainte de romani, București, Tipografia Academiei Române, 1880, p. 499

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]