Sarcoptes scabiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sarcoptes scabiei
Sarcoptes scabei 2.jpg
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Arthropoda
Subîncrengătură: Chelicerata
Clasă: Arachnida
Subclasă: Acarina
Supraordin: Acariformes
Ordin: Astigmata
Familie: Sarcoptidae
Subfamilie: Sarcoptinae
Gen: Sarcoptes
Specie: S. scabiei
Nume binomial
Sarcoptes scabiei
De Geer, 1778

Sarcoptes scabiei (Sarcoptul râiei) este un parazit care sapă galerii în piele provocând apariția scabiei (râiei). În afară de om, acesta infectează și pisicile, câinii, dintre cele sălbatice: mistrețul, vobatide, koala și maimuțele[1]. Specia Sarcoptes scabiei, varietatea hominis, a fost descoperită de biologul italian Diacinto Cestoni în secolul al XVII-lea.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Adulții Sarcoptes scabiei sunt sferici sau ovali, aplatizați dorso-ventral, cu partea dorsală convexă[2]. Corpul este acoperit cu spini[3]. Femelele au o lungime de 0,3-0,45 milimetri și lățime de 0,25-0,35 milimetri, masculii sunt de două ori mai mici[2]. Ei sunt orbi.

Modul de viață și omul[modificare | modificare sursă]

Sarcoptul râiei sapă galerii cu ajutorul pedipalpilor și picioarelor. Pentru aceasta, picioarele posedă cârligi și căngi. Pedipalpii sunt folosiți nemijlocit la săparea galeriilor, iar picioarele la fixarea acarianului în straturile de piele. Acțiunea acestui parazit cauzează o mâncărime intensă în regiunea afectată. În plus, prezența ouălor produce o reacție alergică masivă, care, la rândul său, produce mâncărime și mai mare. Deși durata lor de viață este de numai circa 3 - 4 săptămâni, pacienții ,rareori, prezintă mai mult de o duzină de acarieni. Chiar și așa, acest număr poate provoca o mâncărime chinuitoare, mai ales pe timp de noapte. Leziunile formate în urma scărpinatului predispun pielea, și organismul, spre infectarea cu diferite bacterii patogene. Aceasta poate duce la apariția eczemei și streptodermiei.
Transmiterea bolii se produce prin contact direct cu persoanele infectate cu acesta. De aceea regiunile cele mai afectate sunt mânile, însă Sarcoptul scabieie poate fi prezent pe toată suprafața corpului.

Prezența Sarcoptes scabiei la animale[modificare | modificare sursă]

Sarcoptes scabiei poate afecta și mamiferele, în special cele domestice. De exemplu, acesta este frecvent întâlnit la porci. Aceasta diminuând semnificativ creșterea și dezvoltarea animalelor. De obicei, porcii mor peste 5 zile, în condiții de fermă. În situația, când Sarcoptul râiei este prezent la o turmă întreagă, este foarte dificil de a o dezinfecta. La câini, pisici acesta provoacă năpârlirea patologică, însoțită de roșeață, uscăciune, răni. La păsări acesta poate fi găsăt în special pe picioare, producând erupții cutanee.

Ciclul de viață[modificare | modificare sursă]

Femelele adulte depun 2-3 ouă pe zi în galeriile săpate în piele. Aceste ouă sunt ovale de 0,1-0,15 milimetri. Larvele, având trei perechi de picioare, eclozează după 3-10 zile de la depunerea ouălelor. Ele se deplaseză la suprafața pielei urcându-se în foliculul părului. Acolo după năpârlire, larvel se transformă în nimfe, deja cu patru perechi de picioare. Nimfele, de asemenea după năpârlire se transformă în adulți, numai că câte deosebiri în dependență de sex. Femele fiind mai mari trec prin mai multe etape de năpârliri decât masculii. Împerecherea are loc doar o singură dată, însă femela devine fertilizată pentru tot restul vieții ei (1 – 2 luni), avâd capacitatea să depună ouă pe parcursul întregii vieți. Acarienii adulți trăiesc în medie 3-4 săptămâni[2].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ D. B. Pence & E. Ueckermann (2002). „Sarcoptic mange in wildlife” (PDF). Scientific and Technical Review of the World Organisation for Animal Health 21 (2): 385–398. PMID 11974622. Arhivat din original la 24 ianuarie 2011. http://web.archive.org/20110124020907/www.oie.int/boutique/extrait/PENCE.pdf. 
  2. ^ a b c Scabies”. Laboratory Identification of Parasites of Public Health Concern. Centers for Disease Control Division of Parasitic Diseases. 5 decembrie 2008. http://www.dpd.cdc.gov/dpdx/HTML/Scabies.htm. Accesat la 9 februarie 2009. 
  3. ^ L. Arlian (1989). „Biology, host relations and epidemiology of Sarcoptes scabiei”. Annual Review of Entomology 34: 139–161. doi:10.1146/annurev.en.34.010189.001035. http://arjournals.annualreviews.org/doi/pdf/10.1146/annurev.en.34.010189.001035?cookieSet=1.