Rosa Vercellana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rosa Teresa Vercellana

Rosa Vercellana (3 iunie 183326 decembrie 1885), cunoscută ca ‘Rosina’ și ca La Bela Rosin, a fost amanta și mai târziu a doua soție a regelui Victor Emanuel al II-lea al Italiei. A fost numită contesă de Mirafiori și de Fontanafredda însă nu a fost niciodată regină a Italiei.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Nice, atunci parte din regatul Sardiniei și a fost copilul cel mic al lui Giovanni Battista Vercellana și a soției lui, Teresa Griglio. Patru zile mai târziu a fost botezată Maria Rosa Teresa Aloisia.[1] [2]

Tatăl ei a fost stegar în garda imperială a lui Napoleon. După căderea lui Napoleon a fost numit ofițer în garda regelui iar în 1847 a fost numit comandantul regimentului regal de vânătoare de la castelul Racconigi. Locuia acolo cu familia când fiica lui Rosa în vârsta de 14 ani l-a întâlnit pe prințul Moștenitor Victor Emanuel.[1]

I-a devenit metresă și a avut doi copii cu el:

  • Vittoria Guerrieri (2 decembrie 1848-1905), s-a căsătorit prima dată (1868) cu marchizul Giacomo Spinola (1828–1872), au avut copii; a doua oară (1873) cu marchizul Luigi Spinola (1825–1899), au avut copii; a treia oară cu Paolo de Simone, fără copii.[3][4]
  • Emanuele Alberto Guerrieri (16 martie 1851-23 decembrie 1894), conte de Mirafiori și Fontanafredda, s-a căsătorit (1873) cu Bianca de Larderel (1856–1942), au avut copii.[4]

Relația lor a provocat un mare scandal în 1849 când Victor Emanuel a fost încoronat rege al Sardiniei. Când soția lui a murit în 1855, regele a numit-o pe Rosa contesă de Mirafiori și Fontanafredda prin decretul regal din 1858. De asemenea, regele a recunoscut cei doi copii ai lor și le-a acordat numele de Guerrieri.[1][5]

În 1864 capitala Italiei s-a mutat de la Torino la Florența și Vercellana s-a stabilit în vila La Pietraia. Cinci ani mai târziu regele s-a îmbolnăvit grav la San Rossore, domeniul regal din apropiere de Pisa. Temându-se că moare, la 18 octombrie 1869 s-a căsătorit în grabă cu metresa sa printr-o ceremonie religioasă. O ceremonie civilă a avut loc la Roma opt ani mai târziu, în 1877. Fiind o căsătorie morganatică, ea nu a deținut titlul de regină iar copiii lor nu au avut dreptul la succesiune.[1]

Victor Emanuel a murit la două luni după ceremonia civilă. Rosa Vercellana i-a supraviețuit opt ani; a murit la 26 decembrie 1885.[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e ‘Rosa Vercellana, the “Bela Rosin”’, La Veneria Reale (Consorzio di Valorizzazione Culturale “La Venaria Reale”).
  2. ^ For the baptism see ‘Rosa Vercellana’ in Wikipedia, L'enciclopedia libera, in the version current on 24 March 2009. The article cites as its main source Roberto Gervaso, La Bella Rosina, amore e ragion di stato in Casa Savoia (Milan: Bompiani 1991).
  3. ^ William Addams Reitwiesner, ‘The Descendants of Donna Vittoria Guerrieri (1848-1905)’, wargs.com (William Addams Reitwiesner Genealogical Services)
  4. ^ a b Davide Shamà, ‘Savoia’, Genealogiedelle famiglie nobile italiani.
  5. ^ Victor Emanuel had numerous children out of wedlock, by various mistresses in various parts of Italy. All were given the surname ‘Guerriero’ or ‘Guerrieri’. See ‘Parco fluviale del Po tratto torinese: Punti di Interesse’, Parks.it (Rome: Federazione Italiana Parchi e Riserve Natural).