Radu Manicatide

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Radu Manicatide
Născut 17 aprilie 1912
Iași
Decedat 18 martie 2004
București
Naționalitate română
Domeniu Aeronautică
Instituție IAR Brașov
Alma Mater Școala Politehnică din București
Școala de Aeronautică și Constructii Automobile din Paris
Cunoscut pentru Creatorul aviației utilitare în România

Radu Manicatide (n. 17 aprilie 1912, Iași – d. 18 martie 2004, București) a fost un inginer constructor de aeronave și pilot român.[1][2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Radu Manicatide s-a născut la Iași, la 17 aprilie 1912, fiind fiul reputatului profesor de pediatrie Mihail Manicatide. A urmat Școala Politehnică din București și Școala de Aeronautică și Constructii Automobile din Paris (a fost șef de promotie), în perioada 1931-1937. Încă din aprilie 1926 era preocupat de aviație, câștigând cu un planor propriu, M-1, locul I la concursul de aeromodele și planoare. În 1931 a făcut școala de pilotaj, luându-și brevetul.

Activitatea de concepție aeronautică[modificare | modificare sursă]

În 1935, Radu Manicatide a realizat avioanele monoloc RM-5 (cu greutatea maximă de 200 kg și viteza maximă de 120 km/h) și RM-7 (cu greutatea maximă de 240 kg și viteza maximă de 135 km/h).

Din anul 1939, inginerul Manicatide, specialist în structuri, a lucrat la IAR Brașov, ca șef al serviciului de studii structuri, apoi ca șef al atelierului de prototipuri și experimentări, unde a participat la realizarea avioanelor proiectate la IAR (IAR-27, IAR-37 și IAR-80) și a avioanelor sub licență (IAR-79 - Savoia Marchetti, Me-109 - Messerschmitt). Continuându-și preocupările mai vechi, în 1942 a realizat la IAR Brașov avionul monoloc RM-9 (cu greutatea maximă de 350 kg și viteza maximă de 138 km/h).

În 1944, Radu Manicatide a realizat avionul biloc cu ampenaj orizontal dispus în față (tip rață), RM-11 (cu greutatea maximă de 530 kg și viteza maximă de 175 km/h), iar în 1949 a construit, tot la Brașov avionul biloc de școală IAR-811 (cu greutatea maximă de 650 kg și viteza maximă de 150 km/h). Din 1950, la Uzina de Reparații Material Volant - URMV 3, sub conducerea sa, s-au construit avioanele IAR-813 (cu greutate maximă de 750 kg și viteza maximă de 192 km/h), cu care s-au obținut recorduri omologate de Federația Aeronautică Internațională.

Radu Manicatide a proiectat și realizat, în 1953, avionul bimotor IAR-814 (cu greutatea maximă de 2.030 kg și viteza maximă 272 km/h), cu care s-a obținut, de asemenea, un record mondial de viteză pe circuit închis, omologat de FAI. Din 1955, tot la URMV 3, s-au construit avioanele IAR-817 (greutate maximă 1.150 kg și viteza maximă de 175 km/h). Radu Manicatide s-a mutat la București, la Întreprinderea de Avioane, realizând în serie IAR-818, intrat în dotarea aviației agricole și sanitare. În 1956 a creat avionul bimotor MR-2, derivat din IAR-814 (cu greutate maximă 2.080 kg și viteza maximă de 275 km/h). După 1967, Radu Manicatide, în colaborare cu Institutul de Mecanica Fluidelor și Cercetări Aerospațiale, a proiectat avioanele IAR-822, IAR-823, IAR-826 și IAR-827, care au fost realizate la ICA Ghimbav.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Cronologie”. Istoria aviației române. București: Editura Științifică și Enciclopedică. 1984. pp. p. 196 
  2. ^ MANICATIDE, Radu”. Aviatori.ro: Dicționar de personalități, litera „M”. http://www.aviatori.ro/v2/dict_pers.php?sel=M. Accesat la 9 mai 2008. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]