RFID
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii. |
RFID este prescurtarea termenului englez Radio-Frequency Identification (Identificare prin frecvenţă radio); se citeşte aproximativ ar 'ef ai-'di. Este o metodă de identificare automată care se bazează pe stocarea şi regăsirea datelor la distanţă prin unde radio, folosind dispozitive numite etichete RFID (engleză: RFID tag) şi transpondere RFID. Tehnologia necesită o cooperare a unui aparat cititor de RFID cu eticheta RFID.
O etichetă RFID este un obiect mic sau foarte mic (chiar sub 1 mm x 1 mm) care poate fi aplicat sau încorporat în principiu în orice produs sau obiect, dar şi în animale sau persoane, cu scopul de identificare şi urmărire, folosind undele radio. Unele etichete pot fi citite de la mulţi metri depărtare, chiar mult peste 50 m, iar eticheta se poate afla şi în afara razei de vedere a cititorului de RFID.
Cele mai multe etichete RFID conţin cel puţin două părţi:
- un circuit integrat (cip) pentru stocarea şi prelucrarea de informaţii, modulare şi demodulare a unui semnal de radio (RF), şi alte funcţii de specialitate;
- o antenă pentru recepţionarea şi transmiterea de semnale radio.
Viitorul RFID fără chip va permite identificarea extrem de discretă de etichete fără circuit integrat, permiţând astfel ca etichetele să fie imprimate direct pe obiectele de identificat, de obicei activele unei întreprinderi, la un cost mai mic decât etichetele tradiţionale. În prezent (2008) nici unul dintre conceptele fără chip nu a devenit încă practicabil.
Cuprins |
[modifică] Domenii de utilizare
Astăzi tehnologia RFID este deja folosită în domenii foarte numeroase. Un exemplu este lanţul de aprovizionare al întreprinderilor, pentru a îmbunătăţi eficienţa inventarelor, pentru urmărirea produselor în cursul fabricaţiei şi pentru managementul produselor. Alte exemple care sunt deja automatizate cu ajutorul RFID:
- măsurarea timpului realizat la cursele atletice;
- controlul paşapoartelor (actualmente nu se practică în UE);
- aplicarea taxelor rutiere pe anumite autostrăzi etc.;
- urmărirea produselor (vacile unei cirezi, cărţile unei biblioteci, transcontainerele unui vapor);
- urmărirea locomotivelor şi vagoanelor la căile ferate;
- autentificarea persoanelor care doresc să intre în zone speciale (cu condiţia să-şi fi implantat etichete RFID sub piele);
- paza şi inventarierea în muzee.
Din cauza miniaturizării permanente a etichetelor RFID, ajunsă până acolo încât ele sunt din ce în ce mai greu de văzut şi recunoscut cu ochiul liber, a apărut şi o problematică gravă - cea a potenţialului pentru spionaj aproape invizibil, în cele mai diverse domenii.
[modifică] Controverse
Există temerea că cei care nu vor accepta etichetele RFID implantate vor fi aproape excluşi din societate, acestea putând ţine loc de card, asigurări medicale şi carte de identitate, şi chiar şi de bani, dacă banii de hârtie vor fi scoşi din uz. Socitatea civilă din România a reacţionat împotriva folosirii microcipurilor în documentele de călătorie, prin intermediul a mii de semnături contra paşapoartelor electronice, prin acţiuni juridice impotriva Guvernului României şi prin proteste de stradă.
