Răzvan şi Vidra

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Răzvan şi Vidra este o dramă romantică scrisă de Bogdan Petriceicu Hasdeu, care are ca temă exaltarea trecutului glorios şi critica prezentului decăzut. Ideea centrală a cărţii este că lupta pentru putere aduce nenorocire unei ţări şi a persoanelor implicate.

Subiectul este inspirat din istoria Moldovei. Compoziţia dramei este realizată în cinci părti numite cânturi, fiecare având câte un titlu, care sintetizează conţinutul. Drama este realizată în versuri.

[modifică] Personaje

• Răzvan, un ţigan eliberat de pe una din moşiile mănăstireşti.
• Vidra

[modifică] Acţiune

[modifică] Primul cânt

Primul cânt are ca titlu Un rob pentru un galben. Acţiunea se petrece într-o piaţă din Iaşi. Răzvan vine şi găseşte o pungă pierdută de boierul Sbierea. El dă punga unui sărac, Tănase, dar acesta la început refuză să primească pomană de la un ţigan. Apoi văzând nobleţea sa, ia un galben lasându-i pe ceilalţi să fie daţi altor săraci. În mănăstire, Răzvan a învăţat să scrie şi să citească, acest nivel de educaţie fiind în acea vreme doar la îndemâna fiilor de nobili şi a clerului. Răzvan scrie un pamflet la adresa domnitorului, pe care-l afişează în piaţă. Târgoveţii îl citesc şi râd. În piaţă vine boierul Başotă, marele armaş, cu un grup de oşteni şi-i arestează pe târgoveţi. Răzvan nu poate răbda ca altcineva să fie pedepsit în locul său şi se autodenunţă, deşi ştie că va fi pedepsit cu moartea. Boierul Sbierea vine şi vede punga sa la Răzvan, constată lipsa unui galben şi-i cere lui Başotă să i-l dea pe Răzvan rob. Răzvan redevine rob deşi ar fi preferat să fie ucis.