Războiul Ruso-Turc (1676-1681)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Războiul Ruso-Turc (1676-1681)
Parte a

Informații generale
Perioadă 1676 - 1681
Loc Cighirin, Ucraina
Rezultat Victorie otomană
Combatanți
Imperiul Otoman Imperiul Otoman
Crimeea Hanatul Crimeii
Rusia Imperiul Rus
Conducători
Imperiul Otoman Kara Mustafa Pașa
Crimeea Petro Doroșenko
Crimeea Iuri Hmelnițki
Rusia Ivan Samoilovici
Rusia Grigori Romodanovski
Efective
12,000 (inițial)
120,000 (întăriri)
20,000
Pierderi
20,000 necunoscute
Războaiele Ruso-Turce
1568 — 1570
1676 — 1681
1686 — 1700
1687 — 1689
1695 — 1696
1710 — 1711
1735 — 1739
1768 — 1774
1787 — 1792
1806 — 1812
1828 — 1829
1853 — 1856
1877 — 1878
1914 — 1918

Războiul ruso-turc din 1676-1681, a fost un conflict între Imperiul Rus și Imperiul Otoman care a avut drept cauză creșterea agresivității turcilor în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. După ce a cucerit regiunea Podolia în timpul războiului polono-turc din 1672-1676, otomanii năzuiau să-și extindă controlul asupra întregii Ucraine Apusene, ajutați fiind de vasalul lor, hatmanul Petro Doroșenko. Politica pro-turcă a hatmanului a creat numeroase disensiuni printre cazacii ucraineni. Până în cele din urmă, în 1674, cazacii l-au ales pe Ivan Samoilovici (hatman al Ucrainei Răsăritene) ca singur hatman al întregii Ucraine.

Doroșenko a hotărât să contraatace și, în 1676, armata sa formată din 12.000 de oameni a asediat orașul Cighirin, bazându-se și pe apropierea armatei turco-tătare. Până la urmă, forțele ruso-ucrainene conduse de Samoilovici și Grigori Romodanovski au eliberat Cighirinul și l-au obligat pe Doroșenko să se predea. După ce a lăsat o garnizoană în Cighirin, armatele ruso-ucrainene s-au retras pe malul stâng al Niprului. Sultanul otoman l-a numit pe Iuri Hmelnițki hatman al Ucrainei Apusene. În iulie 1677, sultanul a ordonat armatei sale de 120.000 de oameni de sub comanda Ibrahim Pașa să înainteze către Cighirin.

În iulie 1678, armata turcă (aproximativ 20.000 de oameni) sub conducerea Marelui Vizir Kara Mustafa a asediat încă o dată Cighirin. Armata ruso-ucraineană (120.000 de oameni) a atacat în forță, dar turcii au reușit să ocupe orașul pe 11 august. Armata rusă s-a retras dincolo de Nipru, înfrângând armatele turce urmăritoare.

În 1679-1680, rușii au respins atatcurile tătarilor crimeeni și au semnat la Bahcisarai un tratat de pace pe 3 ianuarie 1681, prin care granița ruso-turcă era stabilită pe linia Niprului.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Davies, Brian L., Warfare, state and society on the Black Sea steppe, 1500-1700, Routledge, 2007.
  • Paxton, John and John Traynor, Leaders of Russia and the Soviet Union, Taylor & Francis Books Inc., 2004.