Proiecția Gauss-Kruger

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Proiecția Gauss-Kruger (sau pe scurt Gauss) a fost adoptată oficial în România în anul 1951, pentru lucrări geodezice, pentru hărțile topografice și alte tipuri de lucrări. În aceeași perioadă a fost adoptat și elipsoidul Krasovski 1940, orientat Pulkovo.

Fuse în proiecția Gauss-Kruger[modificare | modificare sursă]

Cu ajutorul proiecției Gauss-Kruger se realizează o reprezentare plană a întregului elipsoid de rotație, împărțit în prealabil în fuse. Oricare fus se întinde de la Polul Nord la Polul Sud și este delimitat de doua meridiane care poartă denumirea de meridiane marginale. Diferența de longitudine dintre meridianele marginale este de 6 sau 3 grade, de unde și mărimea fusului de 6 sau 3 grade. Prin partea centrală a fiecărui fus trece meridianul marginal, care definește și poziția geografică a fusului. Fiecare fus se reprezintă independent, având propriul sistem de axe de coordonate plane, stabilite astfel:

  • originea sistemului xOy este intersecția meridianului axial cu ecuatorul;
  • meridianul axial, reprezentat printr-un segment de dreaptă, se consideră axa Ox având sensul pozitiv spre Nord;
  • arcul de ecuator din cadrul fusului se reprezintă tot printr-un segment de dreaptă, este considerat axa Oy cu sensul pozitiv spre Est.

Localizarea României[modificare | modificare sursă]

România este localizată în fusul numărul 34, fus al cărui meridian axial este de 21 grade Est și în fusul 35, meridianul axial având valoarea de 27 grade Est.

Condiții ale reprezentării plane[modificare | modificare sursă]

Reprezentarea plană în proiecția Gauss-Kruger are următoarele aspecte:

  • este conformă;
  • meridianul axial al fusului se reprezintă printr-un segment de dreaptă, este axă de simetrie și axa Ox, având sensul pozitiv spre Nord;
  • în orice punct de pe meridianul axial deformațiile sunt nule (modulul de deformație liniară este egal cu unitatea).

Legături externe[modificare | modificare sursă]