Profesie liberală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuprins 1 Definiţie 2 Aspecte lingvistice 3 Profesie liberală sau profesiune liberă? 4 Uniunea Profesiilor Liberale din România 5 Bibliografie

[modifică] Definiţie

Profesie liberală desemnează o ocupaţie intelectuală, exercitată de o persoană pe cont propriu (liber-profesionist) care face parte, în mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional.

[modifică] Aspecte lingvistice

Deşi expresia tradiţională este cea de profesie liberală, dicţionarul explicativ al limbii române (DEX, Ediţia 1998), la fel ca şi actele normative din ultima decadă, folosesc expresia profesie liberă. DEX-ul defineşte profesiunea liberă ca fiind profesiunea exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să fie angajată permanent într-o instituţie sau întreprindere).

[modifică] Profesie liberală sau profesiune liberă?

• Folosirea expresiei de profesie liberă este criticabilă, deoarece, a contrario, sugerează şi "existenţa unor profesii care nu sunt libere, ceea ce ar reprezenta muncă forţată sau obligatorie, cu violarea art. 4 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi a art. 42 din Constituţia României, republicată"¹.
• Sensurile celor două sintagme nu se suprapun întru totul. Profesiune liberă înseamnă "profesiune exercitată de o persoană pe cont propriu, fără a fi angajată permanent undeva". Profesiune liberală desemnează o ocupaţie intelectuală, care ţine de cultura spiritului (arhitectură, filosofie, drept, medicină) sau/şi care depinde de un "ordin", de un organism profesional neconvenţional, cu un mod special de remunerare ².

[modifică] Uniunea Profesiilor Liberale din România

• Ordinul Arhitectilor din România avand urmatoarele filiale Arad, Arges,Bacau-Neamt,Bihor, Brasov, Covasna, Harghita, BUCURESTI, Dobrogea (Constanta-Tulcea), Dunarea de Jos (Braila-Galati), Hunedoara, Iasi (Iasi-Vaslui), Muntenia Sud-Est (Buzau, Calarasi, Ialomita, Vrancea), Munteania Vest (Dambovita, Giurgiu, Ilfov), Mures, Nord-Est (Botosani, Suceava), Nord-Vest (Maramures, Satu-Mare), Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Teleorman), Prahova, Sibiu-Valcea, Timis (Timis, Caras-Severin), Transilvania (Alba, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj);
• Camera Auditorilor Financiari din România;
• Uniunea Nationala a Barourilor din România;
• Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România – CECCAR;
• Asociatia Nationala a Evaluatorilor din România – ANEVAR;
• Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti din România;
• Corpul Expertilor Tehnici din România – CETR;
• Colegiul Farmacistilor din România;
• Uniunea Nationala a Practicienilor în Reorganizare si Lichidare din România;
• Colegiul Medicilor din România,
• Asociatia Medicilor Stomatologi cu Practica Privata din România;
• Colegiul Medicilor Veterinari din România;
• Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România;
• Clubul Român de Presa;
• Ordinul Geodezilor din România.
• Colegiul Psihologilor din Romania

[modifică] Bibliografie

• ¹ Corneliu-Liviu POPESCU - "LEGALITATEA, CONTINUITATEA ŞI UNICITATEA ORDINULUI PROFESIONAL AL AVOCAŢILOR DIN ROMÂNIA", pg. 7.
• ² George PRUTEANU - comentariu pe forumul personal, din data de 17.10.2006.
• Profesie liberală sau profesie liberă? - articol publicat pe site-ul Pandecte Juridice
• UPRL
• Ordinul Geodezilor din Romania
• [1]