Parapantism
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Parapantismul sau zborul cu parapanta este un sport aeronautic recreativ sau competiţional. Parapanta face parte din categoria aparatelor de zbor dirijabile uşoare.
Cuprins |
[modifică] Echipamentul
[modifică] Decolarea şi aterizarea
[modifică] Zborul
[modifică] Riscuri
|
[[wiki]]
|
Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. |
Parapantismul este de multe ori privit ca un sport mai riscant decât este în realitate. Bineînţeles că există un mare potenţial de rănire pentru cei ignoranţi sau cei rău pregătiţi. Siguranţa în acest sport este direct proporţională cu îndemânarea şi simţul pilotului. Este important de ştiut că aproape toate accidentele de zbor cu parapanta sunt datorate erorilor de pilotaj. Echipamentul de parapantism este foarte bine construit şi dacă este folosit cu grijă nu va ceda niciodată. De exemplu, o parapantă obişnuită are 30 de corzi conectate la coloane şi fiecare dintre ele este atât de rezistentă încât poate susţine întreaga greutate a pilotului. Din punct de vedere aerodinamic parapantele noi, din afara categoriei celor avansate sau de competiţie, tind să-şi revină din majoritatea incidentelor fără intervenţia pilotului. Dat fiind faptul că echipamentul omologat nu va ceda, se poate spune că parapantismul este un sport foarte sigur. Pilotul însuşi este indicatorul nivelului său de siguranţă în zbor. În general pilotul bun nu va zbura în locuri care prezintă provocări (riscuri) nerezonabile pentru nivelul său de pregătire. Pilotul bun nu se va lăsa influenţat de exemplele negative ale altora. Pilotul bun va zbura doar în zile cu vreme favorabilă pentru zbor. Turbulenţa în toate formele ei este duşmanul nr.1 al zborului cu parapanta. Deoarece parapantele nu au o structură solidă, forma lor poate fi deformată de către un curent descendent răzleţ sau de ceva asemănător. Din acest motiv turbulenţa sau condiţiile care favorizează turbulenţa sunt factorul principal pentru a stabili dacă vremea este potrivită pentru zbor.
Vremea care prezintă următoarele caracteristici trebuie evitată:
– viteză excesivă a vântului sau furtună. Majoritatea piloţilor nu vor decola în vânt cu viteză mai mare de 24 km/oră. Vânturile intense cresc efectul turbulenţei mecanice. Condiţiile de furtună fac decolările şi aterizările periculoase şi cresc şansele de prăbuşire în timpul zborului.
– o direcţie a vântului care nu permite decolarea sau aterizarea în contra sa. Decolările cu vânt din spate trebuie evitate cu orice cost. Asiguraţi-vă că vântul din faţă nu este de fapt un „rotor”. Rotorul are forma unei turbulenţe mecanice.
– instabilitate atmosferică excesivă, indicată parţial de dezvoltarea (apariţia) norilor de tip cumulus sau în cel mai rău caz formarea norilor cumulo-nimbus. Aceste condiţii contribuie la turbulenţe. Dacă sunt nori cumulo-nimbus (furtună) undeva în jur, poate exista efectul unei instabilităţi atmosferice chiar în locul unde eşti.
– ploaie sau zăpadă. Deoarece parapanta este făcută din material ţesut, aceasta are capacitatea de a absorbi umezeală. Greutatea unei aripi este critică pentru performanţa acesteia. Astfel, dacă aripa absoarbe umezeală devine grea şi poate opri zborul în orice moment. De asemenea este mai greu de controlat şi instabilă.
[modifică] În România
[modifică] Bibliografie
- Articolul similar de la Wikipedia în limba engleză
- David Sollom, Matthew Cook, Paragliding - From Beginners to Cross-Country (Crowood Press 1998; ISBN 186-126-044-X)
[modifică] Legături externe
- Clubul "Eagle Air Sport" Eagle Air Sport
- Clubul "Semnal ECO-S" Semnal ECO-S
- Scoala de zbor si Clubul de zbor cu parapanta "ExtremWings Brasov" ExtremWings Brasov
