Păstrugă
| Păstrugă |
||
Acipenser stellatus |
||
|---|---|---|
| ' | ||
|
Clasificare științifică
|
||
| Regn: | Animalia | |
| Subregn: | ||
| Încrengătură: | Chordata | |
| Subîncrengătură: | ||
| Clasă: | Actinopterygii | |
| Subclasă: | ||
| Supraordin: | ||
| Ordin: | Acipenseriforme | |
| Subordin: | ||
| Suprafamilie: | ||
| Familia | Acipenseridae | |
| Subfamilie: | ||
| Gen: | Acipenser | |
| ' | {{{descrie9A}}} | |
| ' | {{{descrie9B}}} | |
| ' | {{{descrie9C}}} | |
|
Nume binomial
|
||
| Nume: | Acipenser stellatus | |
| Clasificare: | (Linnaeus, 1758) | |
| ' | ||
| ' | {{{descrie14}}} | |
| ' | ||
| ' | {{{descrie15A}}} | |
| ' | {{{descrie15B}}} | |
| ' | {{{descrie15C}}} | |
| ' | {{{descrie16}}} | |
| ' | {{{descrie17}}} | |
| ' | {{{descrie18}}} | |
| Răspândire | ||
| ' | {{{descrie19A}}} | |
| ' | {{{descrie19B}}} | |
| ' | {{{descrie19C}}} | |
| ' | {{{descrie20}}} | |
| ' | {{{descrie21}}} | |
| ' | {{{descrie22}}} | |
| ' | {{{descrie23}}} | |
| ' | {{{descrie23A}}} | |
| ' | {{{descrie23B}}} | |
| ' | {{{descrie23C}}} | |
Păstruga (Acipenser stellatus) este o specie de sturion care trăiește în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov.
Cuprins |
Aspectul extern [modificare]
Corpul prezintă 5 rânduri de discuri rombice osoase, deosebindu-se de celelalte specii din familia Acipenseridae prin lungimea botului, falca inferioară este întreruptă, iar cea superioară reprezintă circa 60% din lungimea capului. Spatele colorat în negru-brun. lungimea maximă pe care o poate atinge este de 214 cm, iar greutatea de 68 kg, exemplarele obișnuite măsoară 80 -100 cm și cântăresc 5-8 kg.[1]
Biologia și ecologia [modificare]
Pește marin migrator, păstruga trăiește în Marea Neagră, Marea Azov, Marea Caspică și rar în Marea Adriatică. Maturitatea sexuală este atinsă de masculi la 9-13 ani, iar de femele la 11-15 ani.[2]
Reproducerea [modificare]
Pentru a se reproduce, păstruga migrează în fluviile Volga, Nistru, Dunăre, unde, în zonele nisipoase și cu prundiș, își depune icrele (în număr de 79-90 mii de icre într-o singură repriză), apoi împreună cu puietul migrează în mările de unde a venit, pentru a se îngrășa și ierna.
Note [modificare]
Bibliografie [modificare]
- Tudor Cozari, Marin Usatâi, Lumea animală a Moldovei. Pești. Amfibieni. Reptile. Ed. Știința, Chișinău, 2007. ISBN 978-9975-67-157-8.