Osul sfenoid

Osul sfenoid (Os sphenoidale) sau sfenoidul este un os median și nepereche ce ia parte la formarea bazei craniului (cea mai mare parte a fosei craniene mijlocii), plafonului foselor nazale, plafonului și peretelui lateral ai orbitei, fisurilor orbitare superioară și inferioară, parțial fosele temporală și pterigopalatină. Are forma unui fluture cu aripile întinse sau unei viespi în zbor. Prezintă un corp și șase prelungiri - apofize: două din ele sunt aripile mari, alte două aripile mici, toate întinse lateral, iar două apofize sunt orientate în jos, procesele pterigoide, conține sinusul sfenoidal. Se articulează cu osul frontal, occipital, etmoid, temporal, parietal, vomer, palatin, zigomatic.

Componentele

Corpul

Corpul (Corpus) are o formă cubică, cu șase fețe.

1. Fața superioară, cerebrală sau endocraniană

Planul sau jugul sfenoidal (Jugum sphenoidale)

Șanțul prechiasmatic (Sulcus prechiasmatis) care leagă cele două canale optice

Șaua turcească (Sella turcica)

Fosa hipofizară (Fossa hypophysialis) adăpostește glanda hipofiză

Tuberculul șeii (Tuberculum sellae)

Spătarul șeii sau lama patrulateră (Dorsum sellae)

Apofizele sau procesele clinoide mijlocii (Processus clinoideus medius)

Apofizele sau procesele clinoide posterioare (Processus clinoideus posterior)

Clivusul (Clivus)

2. Fața inferioară sau faringiană

Creasta sfenoidală inferioară

Concha sau cornetul sfenoidului (Concha sphenoidalis)

3. Fața anterioară sau etmoido-nazală

Creasta sfenoidului (Crista sphenoidalis)

Ciocul sfenoidal (Rostrum sphenoidale)

Orificiile sinusurilor sfenoidale (Apertura sinus sphenoidalis)

4. Fața posterioară

Sincondroza sfeno-occipitală (Syncondrosis spheno-occipitalis)

5. Două fețe laterale

Șanțul carotidian (Sulcus caroticus)

Sinusul carotidian

Lingula sfenoidală (Lingula sphenoidalis)

Aripile mici

Aripile mici (Ala minor)

Fața superioară (endocraniană)

Fața inferioară (orbitară)

Fisura orbitară superioară (Fissura orbitalis superior)

Marginea anterioară

Marginea posterioară

Procesul clinoid anterior (Processus clinoideus anterior)

Baza aripii mici

Canalul optic (Canalis opticus)

Aripile mari

Aripile mari (Ala major) prezintă o bază, un vârf, 5 fețe și 6 margini

1. Baza aripilor mari sau rădăcina aripilor mari este lată și aderă, în parte, de suprafața laterală a corpului osului sfenoid, iar în rest este liberă. Ea este străbătută de trei orificii (gaura rotundă, gaura ovală și gaura spinoasă) și două orificii inconstante (gaura venoasă Vesalius și gaura pietroasă).

- Gaura rotundă (Foramen rotundum) un orificiu situat la baza craniului ce străbătute baza aripilor mari ale sfenoidului. Gaura rotundă asigură comunicarea cavității craniene cu fosa pterigopalatină; prin ea trece nervul maxilar (nervus maxillaris)

- Gaura ovală (Foramen ovale) este un orificiu larg situat la baza craniului ce străbătute baza aripilor mari ale sfenoidului, posterior de gaura rotundă. Gaura ovală asigură comunicarea cavității craniene cu fosa infratemporală; prin ea trece nervul mandibular și artera meningeană mică.

- Gaura spinoasă (Foramen spinosum) este un orificiu la baza craniului ce străbătute baza aripilor mari ale sfenoidului lângă unghiul său posterior, posterior de gaura ovală. Prin gaura spinoasă trec artera meningiană mijlocie, vena meningiană mijlocie și nervul spinos.

- Gaura venoasă Vesalius (Foramen venosum) este un orificiu mic, inconstant situat pe baza aripilor mari ale sfenoidului, medial și anterior de gaura ovală. Prin gaura venoasă Vesalius trece o venă emisare din sinusul cavernos.

- Gaura pietroasă (Foramen petrosum) sau gaura lui Arnold este un orificiu inconstant situat pe baza aripilor mari ale sfenoidului, medial de gaura spinoasă. Prin gaura pietroasă trece nervul pietros mic.

2. Vârful aripilor mari sau unghiul parietal este îndreptat lateral și se articulează cu osul parietal.

3. Fețele aripilor mari în număr de cinci grupate astfel: față endocraniană (fața cerebrală) și fețele exocraniene: fața anterioară formată din: fața orbitară și fața maxilară și fața externă despărțită de o creastă antero-posterioară (Crista infratemporalis) în fața temporală și fața infratemporală.

a) Fața cerebrală (Facies cerebralis) este singura față endocraniană. Este concavă, orizontală înapoi și ridicată înainte. Are o suprafață undulară pe care se află șanțurile arteriale, impresiunile digitiforme și proeminențele cerebrale. Contribuie la formarea părții anterioare a fosei craniale mijlocii.

- Șanțuri arteriale (Sulci arteriosi)

- Impresiuni digitiforme (Impressiones digitatae)

- Proeminențe cerebrale (Juga cerebralia)

b) Fața orbitară (Facies orbitalis)

c) Fața temporală (Facies temporalis)

d) Fața infratemporală (Facies infratemporalis)

Creasta infratemporală (Crista infratemporalis)

Șanțul tubei auditive [Sulcus tubae auditoriae (auditive)].

e) Fața maxilară (Facies maxillaris)

Participă la formarea fosei pterigopalatine

4. Marginile aripilor mari

a) Marginile endocraniene

Marginea frontală (Margo frontalis)

Delimitează împreună cu aripile mici fisura orbitară superioară

Marginea solzoasă (Margo squamosus)

Marginea pietroasă

Delimitează împreună cu stânca temporalului gaura ruptă

Spina sfenoidului (Spina ossis sphenoidalis)

b) Marginile exocraniene

Marginea zigomatică (Margo zygomaticus)

Marginea parietală (Margo parietalis)

Marginea orbitară

Formează împreună cu maxila fisura orbitară inferioară

Procesele pterigoide

Procesele pterigoide (Processus pterygoideus) formate din două lame

1. Lama laterală [Lamina lateralis (processus pterygoidei)]

Procesul pterigospinos (Civinini) (Processus pterygospinosus)

Ligamentul pterigospinos (Ligamentul pterygospinale)

Orificiul pterigospinal (Foramen pterygospinale)

2. Lama medială [Lamina medialis (processus pterygoidei)].

Procesul vaginal (Processus vaginalis).

Șanțul vomerovaginal (Sulcus vomerovaginalis)

Canalul vomerovaginal (Canalis vomerovaginalis)

Șanțul palatovaginal (Sulcus palatovaginalis)

Canalul palatovaginal (Canalis palatovaginalis)

Cârligul pterigoidian (Hamulus pterygoideus)

Șanțul cârligului (Sulcus hamuli pterygoidei)

Fosa scafoidă (Fossa scaphoidea)

Sulcus tubae auditivae

3. Porțiunea comună a lamei laterale și mediale

Participă la formarea fosei pterigopalatine

Șanțul pterigopalatin (Sulcus pterygopalatinus)

Canalul pterigoidian sau canalul vidian (Canalis pterygoideus)

Canalul palatin mare (Canalis palatinus major)

Fosa pterigoidă (Fossa pterygoidea)

Incizura pterigoidiană (Incisura pterygoidea)

Conformația interioară

Sinusul sfenoidal (Sinus sphenoidalis).

Articulații

Oasele craniului (în paranteză numele latin):
1. Os frontal (Os frontale)
2. Osul parietal (Os parietale)
3. Os nazal (Os nasale)
4. Os etmoid (Os ethmoidale)
5. Os lacrimal (Os lacrimale)
6. Os sfenoid (Os sphenoidale)
7. Os occipital (Os occipitale)
8. Osul temporal (Os temporale)
9. Os zigomatic (Os zygomaticum)
10. Os maxilar (Maxilla)
11. Mandibula (Mandibula)

Osul sfenoid se articulează cu:

• osul frontal
• osul occipital
• osul etmoid
• osul temporal
• osul parietal
• vomer
• osul palatin
• osul zigomatic

Bibliografie

Victor Papilian. Anatomia omului. Ediția a XII-a. 2006