Olexandr Dovjenko

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Oleksandr Petrovici Dovjenko

Oleksandr (Alexandr) Petrovici Dovjenko (în ucraineană Олександр Петрович Довженко, n. 10 septembrie 1894, Sosnița, Gubernia Cernigov, Imperiul Rus, astăzi Sosnîția, Ucraina – d. 25 noiembrie 1956, Peredelkino, RSFS Rusă, URSS) a fost un scenarist, producător și regizor de film ucrainean, considerat unul din cei mai importanți regizori sovietici, alături de Serghei Eisenstein și Vsevolod Pudovkin.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Alexandr Dovjenko s-a născut în cartierul Viunișce din Sosnîția, un tîrgușor situat în Imperiul Rus (acum parte din Ucraina) ca fiu al lui Petro Semenovici Dovjenko și Odarka Dovjenko Ermolaivna. Strămoșii săi paterni erau cazaci care s-au stabilit în Sosniția în secolul al XVIII-lea, provenind din provincia Poltava. Alexandr a fost al șaptelea din cei paisprezece copii, dar din cauza ratei mari a mortalității, el a ajuns cel mai mare dintre cei 2 copii supraviețitori.

Deși părinții săi erau oameni simpli, fără școală, Alexandr a fost ajutat de bunicii săi să studieze și să se poată angaja ca profesor la vîrsta de numai 19 ani. Din cauza bolii de inimă de care suferea, Dovjenko a fost scutit de serviciul militar atît în timpul Primului Război Mondial cît și în timpul Revoluției Ruse. S-a alăturat însă Partidului Comunist la începutul anilor 1920 fiind numit asistent al ambasadorul rus la Varșovia și Berlin. La întoarcerea sa în URSS, în 1923, Dovjenko a început să ilustreze cărți și să creeze desene animate în Harkov.

Primul său film, Vasia Reformatorul, a fost realizat în anul 1926, la Odesa. Și-a cîștigat însă recunoașterea națională cu pelicula Звeнигopа (Zvenigora) (1928) ce l-a impus ca unul din cei mai importanți regizori ai epocii sale. Seria sa Trilogia ucrainiană (din care fac parte filmele: Arsenal, Pămîntul și Ivan), deși criticată puternic de mass-media sovietică a acelor vremuri ce era de părere că realismul filmelor împiedică ideile revoluționare rusești, este cea mai cunoscută serie de filme produsă de Dovjenko. Pentru pelicula Щopc (Șors) Dovjenko a fost recompensat cu Premiul Stalin (1941) iar opt ani mai tîrziu, in 1949, el a primit același premiu pentru filmul Miciurin.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Dovjenko a lucrat ca jurnalist de război fiind apoi angajat ca scenarist și proudcător de film la Studiourile Mosfilm din Moscova. De-a lungul unei cariere de peste 20 de ani, Dovjenko a regizat personal numai 7 filme.

Dovzenko s-a stins din viață în urma unui atac de cord pe 25 noiembrie 1956 în casa lui din Peredelkino. Soția sa, Iulia Solnțeva a dus mai departe munca sa definitivînd proiectele rămase neterminate.

În onoarea sa studiourile de film din Kiev au fost botezate „Studiourile de Film Dovjenko”.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Regizor[modificare | modificare sursă]

  • 1926 — Ягодка любви (Fructul iubirii)
  • 1926 — Вася-реформатор (Vasia Reformatorul)
  • 1927 — Сумка дипкурьера (Valiza diplomatică)
  • 1928 — Звенигора (Zvenigora)
  • 1928 — Арсенал (Arsenal)
  • 1930 — Земля (Pământ)
  • 1932 — Иван (Ivan), Premiul Festivalului Internațional de Film de la Veneția
  • 1935 — Аэроград (Aerograd), film SF
  • 1939 — Щорс (Șors), film biografic despre Nicolai Alexandrovici Șors, celebru comandant al Armatei Roșii în timpul Războiului Civil, Premiul Stalin în 1941
  • 1948 — Мичурин (Miciurin), film biografic despre Ivan Vladimirovici Miciurin, celebru botanist rus și practician al selecției plantelor, Premiul Stalin în 1949
  • 1951 — Прощай, Америка! (La revedere, America!)

Scenarist[modificare | modificare sursă]

  • 1939 — Буковина, земля Украинская (Bucovina, pământ ucrainean)
  • 1940 — Освобождение (Eliberarea)
  • 1943 — Битва за нашу Советскую Украину (Bătălia pentru Ucraina noastră sovietică)
  • 1945 — Страна родная (Pământ natal)
  • 1945 — Победа на Правобережной Украине (Victoria în Ucraina)
  • 1959 — Поэма о море (Poemul mării) (filmul nu a fost finalizat de către autor), scenariul primind Premiul Lenin pentru literatură (postum)
  • 1960 — Повесть пламенных лет (Povestea anilor de foc)
  • 1965 — Зачарованная Десна (Fermecata Desna)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Dovzhenko, Alexandr (ed. Marco Carynnyk) (1973). Alexandr Dovzhenko: The Poet as Filmmaker, MIT Press. ISBN 0-262-04037-9
  • Kepley, Jr., Vance (1986). In the Service of the State: The Cinema of Alexandr Dovzhenko, University of Wisconsin Press. ISBN 0-299-10680-2
  • Liber, George O. (2002). Alexander Dovzhenko: A Life in Soviet Film, British Film Institute. ISBN 0-85170-927-3
  • Nebesio, Bohdan. "Preface" to Special Issue: The Cinema of Alexander Dovzhenko. Journal of Ukrainian Studies. 19.1 (Summer, 1994): pp. 2–3.
  • Perez, Gilberto (2000) Material Ghost: Films and Their Medium, Johns Hopkins University Press. ISBN 0-8018-6523-9

Legături externe[modificare | modificare sursă]