Mecatronică

Apăsați „arată” pentru a vedea etichete de întreținere
{{{{{3}}}}}
{{{{{4}}}}}
{{{{{5}}}}}
{{{{{6}}}}}
{{{{{7}}}}}
{{{{{8}}}}}
{{{{{9}}}}}
{{{{{10}}}}}

Mecatronica este combinația sinergeticǎ ṣi sistematicǎ a mecanicii,electronicii ṣi a informaticii în temp real.

Termenul de mecatronicǎ a fost introdus de un inginer de la compania japonezǎ « Yaskawa » în 1969.Astfel termenul a apǎrut în mod oficial în Franța in Larousse 2005.

Mecatronica tehnologie compatibilă cu societatea informatională[1]

Revoluția informatică (a doua revoluṭie industrială) a marcat saltul de la societatea industrializatǎ la societatea informationalǎ, generand un val de înnoiri în tehnologie și educație. Japonezii au definit sensul acestor mișcǎri de înnoire, brevetând termenul de mecatronicǎ, la începutul deceniului al 8-lea al secolului trecut. Termenul a fost utilizat pentru a descrie fuziunea tehnologicǎ: mecanica-electronica-informatica

Mecatronica este rezultatul evoluției firesti în dezvoltarea tehnologicǎ. Tehnologia electronicǎ a stimulat aceasta evoluție. Dezvoltarea microelectronicii a permis integrarea electromecanică. În urmatoarea etapǎ, prin integrarea microprocesoarelor în structurile electromecanice, acestea devin inteligente ṣi, astfel s-a ajuns la mecatronicǎ

Fluxul catre integrarea mecatronica

Tehnologia mecatronica aduce in centrul atentiei problema informatiei care, este componenta datatoare de ton in raport cu materialul si energia.