Marca de Torino

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Comitatul sau Marca de Torino (uneori, "Marca de Susa") a fost întemeiată în anul 941 de către regele Ugo de Arles al Italiei, care l-a numit pe Arduin Glaber ca guvernator. Arduin a capturat orașul Torino și valea râului Susa de la sarazini. Prin cuceririle sale ulterioare, Arduin a ajuns să se afle la conducerea unei mărci de mari dimensiuni, cu titlul de markgraf, care va deveni utilizat în mod constant din anul 962.

Marca de Torino, numită inițial marca Arduinica, s-a format prin reorganizarea teritoriului regnum Italicum în trei markgrafiate pentru trei mari familii distincte: marca Arduinica, marca Aleramica și marca Obertenga.

Ulric Manfred al II-lea, cel mai puternic markgraf, a lăsat la conducerea mărcii pe fiica sa Adelaida, care s-a căsătorit cu Otto de Savoia în 1046. După moartea soțului Adelaidei, fiii și nepoții acesteia au co-guvernat marca de Torino alături de ea, însă după moartea ei din 1090, autoritatea comitală a orașului Torino a fost învestită episcopului acestuia (1092), iar orașul însuși a fost garantat ca și comună (1091). Stăpânirile teritoriale ale mărcii au fost absorbite de către Savoia, a cărei capitală va deveni Torino peste câteva secole.

Anterior, în 1076, împăratul Henric al IV-lea, aflat în dușmănie cu cea mai mare parte din nobilimea locală și cu biserica, l-a numit ca markgraf de Torino pe propriul său fiu, Conrad al II-lea de Italia de la vârsta de doi ani. Această putere nu a fost niciodată efectivă, iar titlul era pur nominal.

Markgrafi de Torino[modificare | modificare sursă]

Toți markgrafii aparțineau familiei Arduinicilor.