Mănăstirea Cotmeana
| Mănăstirea Cotmeana | |
 | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | ortodoxă |
| Hram | Buna Vestire (25 martie) și Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul |
| Tip | călugări |
| Țara | România |
| Localitate | Cotmeana, județul Argeș |
| Coordonate | 44°57′42″N 24°37′22″E / 44.96167°N 24.62278°E |
| Date despre construcție | |
| Ctitor | Radu I Voievod |
| Locuitori | 9 |
| Istoric | |
| Sfințire | 1292 (prima biserică de lemn) 1389 (actuala biserică de zid) |
| Localizare | |
| Monument istoric | |
| Adresa | Str. Principală 241, sat Cotmeana; comuna Cotmeana[1] |
| Clasificare | |
| Cod LMI | AG-II-a-A-13622 |
Modifică date / text  | |
Mănăstirea Cotmeana este o mănăstire ortodoxă din România situată în apropierea comunei Cotmeana, județul Argeș.[2]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Secolele al XIII-lea și al XIV-lea[modificare | modificare sursă]
Mănăstirea Cotmeana este considerată cea mai veche vatră monahală din Țara Românească [3], fiind datată, după ultimele cercetări, din anul 1292. Radu I, domnitorul Țării Românești (1377-1383), ridică aici o biserică de lemn, care va arde; în timpul domniei sale, Schitul Cotmeana devine mănăstire. Mircea cel Bătrân (1386-1418) construiește, aici, între 1387 și 1389, o biserică de zid cu hramul Buna Vestire.
Reparări și restaurări[modificare | modificare sursă]
Biserica va fi restaurată în 1711 de către Constantin Brâncoveanu. A fost reparată în anii 1855-1857 și restaurată în 1922-1924, 1959, 1972, 1990. Ansamblul feudal de la Cotmeana este alcătuit din biserică, clopotniță și ziduri de incintă construite în scopuri de apărare. La Cotmeana se află cel mai vechi clopot din Țara Românească, donat mănăstirii de „jupân Dragomir” în anul 1385. Mănăstirea a fost redeschisă în anul 1990, cu binecuvântarea ÎPS Calinic al Argeșului. Lângă biserica veche (conservată ca monument istoric), în ultimii ani s-au ridicat chilii, o biserică-paraclis, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, trapeză etc. În biserica monument istoric se păstrează portretele lui Mircea cel Bătrân și Petru Cercel.[4]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Monuments database,
- ^ „Turism Land”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Web site-ul Ce să vezi”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Gheorghiță Ciocoi, Șerban Tica, Amalia Dragne, Ghidul mănăstirilor din România, București: Editura Sophia, 2011, p. 57
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Radu Greceanu, Eugenia Greceanu, Din nou despre mănăstirea Cotmeana, RMMMIA, 1997, p. 37
- Cristea Sandu Timoc, Povești populare românești,Editura Minerva, 1988.p.350
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Manastirea Cotmeana - Galerie foto, istoric, harta, cai de acces Arhivat în , la Wayback Machine.
- Manastirea Cotmeana, 14 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
- Cotmeana - batrana doamna a manastirilor valahe, Florian Bichir, Lumea credinței - anul III, nr. 3(20)
- Manastirea Cotmeana Arhivat în , la Wayback Machine., 21 martie 2006, Revista Magazin
- Incursiune în trecutul Mănăstirii Cotmeana Arhivat în , la Wayback Machine., 29 mai 2013, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
- Mănăstirea Cotmeana, biruitoare în veac Arhivat în , la Wayback Machine., 20 iunie 2013, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina
- Cea mai bătrână mănăstire din Țara Românească Arhivat în , la Wayback Machine., 25 martie 2008, Diac. George Aniculoaie, Ziarul Lumina
- Manastirea Cotmeana, 14 mai 2013, Documentar video