Limbile Turciei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Limba oficiala a Turciei este turca,deși Ethnologue propune multe limbi minoritare dintre care foarte multe sunt vorbite de un număr mare al populației.

Potrivit articolului 42 din Constituția Turciei:

Nici o altă limbă in afară de cea turcă nu ar trebui numită limba mamă a cetățenilor turci ,în nici o instituție de formare sau educație.Limbile străine în instituțiile de formare și educare și regulile care trebuiesc urmate de către școliile ce au acțiuni de formare și educare intr-o limbă străină,vor fi determinate de lege.Previziunile tratatelor internaționale sunt rezervate.

Aceasta previziune a fost criticată de Organizația Drepturilor Omului,care susține că minoritațile etnice intâmpină restricții în utilizarea limbilor naționale. Organizația observă, în continuare că “guvernul Turciei acceptă drepturile lingvistice ale minorităților evreiești, grecești și armene care sunt garantate de Tratatul de la Lausanne din 1923. Însa guvernul susține că acestea sunt singurele minorități ale Turciei, și că orice altă discuție asupra drepturilor minorităților reprezintă doar un act de separatism.”

Limba Numere Clasificare Comentarii
Turcă 46,278,000 (1987) Turcă(Oghuz)
Kurda Nordică 3,950,000 (1980) Indo-European(Indo-Iranian,Vestul Iranian) cunoscut ca și Kurmanji
Dimli 1 milion la 2.5 milioane(1998/1999) Indo-European(Indo-Iranian,Vestul Iranian) una din limbile Zaza
Kabardiană 1,000,000(2005) limbile Nord Caucaziene
Azerbaijană Sudică 530,000 Turcă(Oghuz)
Arabică Nord Mesopotamiană 400.000(1992) limbile Semitice(Arabică)
Turcă Balcanică Gagauz 327,000(1993) Turcă(Oghuz)
Bulgară 300,000(2001) Indo-European(Slavă)
Adigă 278,000(2000) limbile Nord Caucaziene
Kirmanjki 140,000 Indo-European(Indo-Iranian,Vestul Iranian) una din limbile Zaza
Armeană 40,000(1980) Indo-European(limbile Armene)
Georgiană 40,000(1980) limbile Caucaziene Sudice
Lak 250,000(2002) limbile Caucaziene Sudice
Domari 28,500(2000) Indo-European(Indo-Iranian,Indo-Aryan)
Romani Balcanică 25,000 Indo-European(Indo-Iranian,Indo-Aryan)
Sîrbă 20,000(1980) Indo-European(Slavă)
Albaneză Tosk 15,000(1980) Indo-European(Albaneză)
Abaza 10,000(1995) limbile Nord Caucaziene
Ladino 8,000(1976) Indo-European(Romană) vorbită de descendenții evreilor refugiați din Spania
Pontică 4,540(1965) Indo-European(Greacă) vorbită la țărmurile Mării Negre,majoritatea vorbitorilor au fost mutați in Grecia în 1920
Greacă 4,000(1993) Indo-European(Greacă) majoritatea vorbitorilor au fost mutați in Grecia in 1920
Abkhaz 4,000(1980) limbile Nord Caucaziene
Turoyo 3,000(1994) limbile Semitice
Uzbeka Sudică 1,980(1982) Turcă(Uyghurică)
Kyrgyz 1,140(1982) Turcă(Vest) (aka Kirghiz)
Hértevin mai puțin de 1,000(1999) limbile Semitice(Aramaic)
Turkmen 920(1982) Turcă(Oghuz)
Kazakh 600(1982) Turcă(Vest)
Uyghur 500(1981) Turcă(Est)
Turcă Crimeană necunoscut Turcă(Oghuz)
Kumyk puține sate Turcă(Vest)
Tatar Turcă(Vest)
Osetin  ?? Indo-European(Indo-Iranian,Iranian,Est)
Semnele limbii turcești  ? limbajul semnelor numerele nu sunt cunoscute cu toate ca sunt de ordinul miilor

Istorie[modificare | modificare sursă]

Turcia a fost, din punct de vedere istoric locul multor limbi deja dispărute. Printre acestea se număra limba hitită, indo-europeana timpurie pentru care există dovezi scrise(circa 1600-1100 î.Hr în perioada în care exista Imperiul Hitit). Printre alte limbi anatolice se numără limbile luwian, lycian, lydian și milyan. Se presupune că toate aceste limbi au dispărut în jurul secolului I î.Hr în timpul elenizării Anatoliei ce a condus la instaurarea limbii grecești sub o varietate de dialecte.

Limba uratian, aparținând familiei lingvistice hurro-uratiane exista în estul Anatoliei, în preajma Lacului Van. Aceasta a fost limba a regatului Uratru din secolul XIX î.Hr până în secolul VI. Limba hatică este atestată în textele ritualice hitite dar nu e relaționată cu hitita sau orice altă limbă cunoscută; dateaza din mileniul 2 î.Hr.