Latrină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Latrină în Polonia

Latrina, numită și privată sau budă este o construcție rudimentară, construită în general din lemn, folosită din cele mai vechi timpuri pentru satisfacerea nevoilor fiziologice, precum defecarea și urinarea.

În general latrinele sunt și au fost construite la o distanță față de locuință care să asigure igiena, respectiv ferirea de surse de infecție și de miros.

În comunitățile mici și izolate soluția cea mai eficace din punct de vedere tehnic și economic rămâne latrine, din cauza faptului că rețelele de canalizare sunt costisitoare, greu de realizat și apa acumulată trebuie epurată în stații speciale.

Molima de holeră din 1990 a fost cauzată de o proastă păstrare a igienei și pentru aceasta guvernele multor țări au întreprins campanii pentru construcția latrinelor.

Latrinele sunt alcătuite dintr-o construcție exterioară în general din lemn, o fosă septică săpată în pământ care poate avea pereții cimentați sau nu, o platformă din lemn sau ciment pe care se așează vasul de wc sau în care se perforează o gaură.

Contraindicații[modificare | modificare sursă]

Latrinele sunt contraindicate în următoarele cazuri:

  • zone inundabile
  • zone unde pânza freatică este puțin profundă
  • locuri apropiate de izvoare
  • teren pietros
  • la mai puțin de 30 metri de casă sau fântână

Pericole[modificare | modificare sursă]

În fermentarea excrețiilor se produce dioxid de carbon și metan și uneori monoxid de carbon care este foarte toxic și care se acumulează în fosa septică. În cazul golirii și igienizării fosei septice trebuie să se lucreze în echipă și ca muncitorii să se protejeze cu măști pentru că monoxidul de carbon produce amețeală, leșin și duce în mod rapid la moarte.