Jules Laurens
| Jules Laurens | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Carpentras, Communauté d'agglomération Ventoux-Comtat-Venaissin(d), Franța[2] |
| Decedat | (75 de ani)[1][3][4][5] Saint-Didier, Provence-Alpes-Côte d'Azur, Franța |
| Frați și surori | Jean-Joseph Bonaventure Laurens[*][6] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Ocupație | litograf[*] pictor acuarelist[*] grafician[*] ilustrator[*] desenator[*] |
| Locul desfășurării activității | Franța |
| Limbi vorbite | limba franceză[7] |
| Activitate | |
| Studii | Școala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris |
| Pregătire | Paul Delaroche |
| Profesor pentru | Joseph Eysséric[*] |
| Mișcare artistică | Orientalism |
| Opere importante | Q17493332[*] |
Modifică date / text  | |
Jules Joseph Augustin Laurens, cunoscut în mod obișnuit ca Jules Laurens, (n. , Carpentras, Communauté d'agglomération Ventoux-Comtat-Venaissin(d), Franța – d. , Saint-Didier, Provence-Alpes-Côte d'Azur, Franța) a fost un artist francez în desen, pictură și litografie, care este amintit mai ales pentru lucrările sale orientale.
Viața timpurie[modificare | modificare sursă]
Provenind dintr-o familie de cinci persoane, la vârsta de 12 ani a plecat să locuiască cu fratele său, Jean-Joseph(d) (1801–1890) la Montpellier, unde a urmat colegiul de artă al orașului, beneficiind de contactele artistice ale fratelui său. A continuat la Paris, studiind sub îndrumarea lui Paul Delaroche la École des Beaux-Arts, expunând pentru prima dată în 1840 și finalizându-și studiile în 1846.[8]
Carieră[modificare | modificare sursă]
Laurens a fost ales de geograful Xavier Hommaire de Hell(d) să i se alăture într-o călătorie științifică extinsă în Turcia și Persia (1846-1848). În acest timp, Laurens a realizat peste o mie de desene ale site-urilor, costumelor și oamenilor pe care i-a întâlnit în călătoriile sale. Acestea au inclus multe portrete ale personalităților persane. Biografia sa „Nazar-Andaz” oferă o relatare despre moartea lui de Hell la Isfahan în august 1848. Datorită ambasadorului francez, Laurens a reușit să ajungă la Teheran de unde a trimis înapoi notițele lui de Hell împreună cu propriile sale desene. Sute dintre ele au fost prezentate în Atlas historique et scientifique, al patrulea volum din Voyage en Turquie et en Perse publicat de soția lui de Hell. Unele dintre litografiile lui Laurens au fost publicate în L'Illustration și Tour du Monde, ambele periodice populare, în timp ce originalele, împreună cu acuarelele sale timpurii, au fost date bibliotecii École des Beaux-Arts.[8] Laurens a pictat, de asemenea, exemple de artă qajar în timp ce se afla în Persia, inclusiv Danseuse au tambourin.[9]
Laurens și-a continuat cariera în Franța după ce s-a întors în 1849, expunând picturi și gravuri în aproape fiecare salon din 1850 până în 1891. De asemenea, a fost activ în cercurile literare unde a cunoscut multe vedete. La Légende des ateliers, publicată în ultimele sale zile, conține anecdote din călătoriile sale.[8]
Lucrări[modificare | modificare sursă]
- Les rochers de Vann, Muzeul d'Orsay
- Campagne de Téhéran, Avignon
- L'hiver en Perse, Bagnères
- Ruines de palais persan, Carpentras
- La mosquée bleue à Tauris, Montpellier
- Village fortifié dans le Khorassan, Toulon
-
Les rochers de Vann -
La Mosquée bleue à Tauris -
Lac et la forteresse de Van en Arménie -
Dans un harem de Téhéran -
La Baigneuse
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d „Jules Laurens”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Jules Laurens”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Jules Joseph Augustin Laurens (în engleză), RKDartists
- ^ a b Jules Joseph Augustin Laurens (în engleză), Benezit Dictionary of Artists
- ^ Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c "Laurens, Jules Joseph Augustin", Encyclopaedia Iranica. Retrieved 28 April 2012.
- ^ "Réouverture pour la saison du Musée Comtadin-Duplessis et du Musée Sobirats, Carpentras", Carpentras-Ventoux.com. Retrieved 29 April 2012.
Lecturi suplimentare[modificare | modificare sursă]
- Atlas historique et scientifique, Paris, 1859; = Volumul IV din Voyage en Turquie et en Perse exécuté par ordre du gouvernement français pendant les années 1846, 1847 et 1848 de Xavier Hommaire de Hell, Paris, 1856-59.
- André Alauzen Di Genova, Dictionnaire des peintres et sculpteurs de Provence, Alpi, Côte d'Azur, Editions Jeanne Laffite, 1986
- J. Laurens, Nazar-endaz, Episode d'un voyage en Perse, Revue orientale et algérienne, 1853–54, pp. 342–51; repr. în J. Laurens, La légende des ateliers, Paris, 1901.
- Studii. L.-H. Labande, Jules Laurens, Paris, 1910.
- Laurens (Jules-Joseph-Augustin) în E. Bénézit, ed., Dictionnaire des Peintres, Sculpteurs, Dessinateurs et Graveurs, Bénézit, Paris, 1976, VI, pp. 481–82.
- Lynne Thornton, Les Orientalistes Peintres voyageurs, ACR Édition Poche Couleur, Courbevoie, 1994.ISBN: 9782867700606.
