Jakob Bogdani
| Jakob Bogdani | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Eperjes, Ungaria Regală |
| Decedat | (66 de ani)[2][1] Londra, Regatul Marii Britanii |
| Copii | William Bogdani[*] |
| Ocupație | pictor |
| Locul desfășurării activității | Londra[3] Amsterdam[3] |
Modifică date / text  | |
Jakob Bogdani (n. , Eperjes, Ungaria Regală – d. , Londra, Regatul Marii Britanii), ale cărui nume sunt uneori ortografiate Jacob și Bogdány, a fost un artist maghiar și britanic cunoscut pentru picturile sale cu natură statică și păsări exotice.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Bogdani s-a născut în orașul Eperjes, la acea vreme în comitatul Sáros, în nordul Regatului Ungariei, astăzi orașul Prešov, Slovacia. În 1684 a plecat la Amsterdam[4], unde a locuit și a lucrat până la mutarea sa la Londra în 1688.
În Amsterdam a făcut cunoștință cu tipograful ungur Miklós Tótfalusi Kis, care, de asemenea, studia în Țările de Jos.[5] La Londra, el a avutt succes ca pictor specializat în natură moartă și pictor de păsări la curtea reginei Anna, iar mai multe dintre tablourile sale au devenit parte a Royal Collection. Unul dintre patronii săi principali a fost amiralul George Churchill, fratele ducelui de Marlborough, a cărui faimoasă volieră din parcul Windsor este una din posibilele surse de subiecte pentru unele dintre picturile sale.[6]
Bogdani s-a căsătorit cu Elizabeth Hemmings, împreună cu care a avut doi copii: William, care a devenit un important funcționar public britanic, și Elizabeth, care s-a căsătorit cu pictorul Tobias Stranover. El l-a influențat pe pictorul de păsări Marmaduke Cradock.[4] Bogdani a murit în Finchley, în nordul Londrei.
Picturi[modificare | modificare sursă]
Picturile sale cu păsări conțin mai multe specii exotice, precum papagali cacadu și ara, care probabil erau importate în menajeriile europene la acea vreme. Le-a amestecat cu păsări europene familiare, cum ar fi pițigoi albaștri și mari, ciocănitori verzi europene și gaițe eurasiatice. El avea obiceiul de a evidenția o pictură cu o pasăre cu penaj roșu, precum un ibis roșu sau cardinal nordic.[7] Peisajele sale conțineau adesea un număr mare de păsări. O excepție a fost apreciatul Doi șoimi islandezi, pictat la sfârșitul secolului al XVII-lea sau începutul secolului al XVIII-lea. Găzduit în prezent de Muzeul și Galeria de Artă a Castelului Nottingham, tabloul înfățișează doi șoimi de zăpadă albi.
Una dintre imaginile sale a fost folosită drept copertă a albumului Exotic Birds and Fruit al Procol Harum din 1974.
Mai multe dintre picturile sale sunt expuse la Galeria Națională Maghiară și la Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta.[8][9]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d The Fine Art Archive, accesat în
- ^ a b Jakob Bogdani, Discogs, accesat în
- ^ a b RKDartists, accesat în
- ^ a b Jakob Bogdány in the RKD
- ^ Bogdány Jakab Arhivat în , la Wayback Machine. on Artportal.hu
- ^ „Rafael Valls: Jakob Bogdani biography”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Elphick, Jonathan (). Birds:The Art of Ornithology. London: Natural History Museum. p. 24. ISBN 1-902686-66-7.
- ^ „Collection”. Hungarian National Gallery. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Wullschlager, Jackie (). „Unknown treasures from a Budapest museum”. Financial Times.
