Irigație
Irigația (în latină irrigãre – a scălda, a uda) este procesul de umezire artificială a solului – în cazul irigației prin ploaie artificială și a aerului și plantelor – cu apă adusă din surse de alimentare. Irigația este una dintre principalele forme de ameliorare a consecințelor secetei.
[modificare] Procesul de irigare
Irigația se efectuează printr-un sistem de măsuri economico-organizatorice, tehnice și agrotehnice. Prin irigația rațională se creează condiții favorabile pentru creșterea și dezvoltarea plantelor asigurând recolte bogate și stabile de culturi agricole, independent de cantitatea de precipitații atmosferice. Irigația se poate efectua sistematic (la anumite termene și norme stabilite) sau o singură dată (prin submersiune, cu apele provenite din urma topirii zăpezilor, și prin inundare, când apa acoperă suprafața irigabilă numai în perioada de revărsare). Ca surse de apă pentru irigație pot fi folosite râurile, lacurile, apele subterane și alte surse de apă naturale. Apa este adusă pe teritoriul de irigat cu ajutorul unui sistem de irigație.
[modificare] Note
Enciclopedia sovietică moldovenească, vol. 3, pag. 120-121, Chișinău, 1972
