Intoxicația acută cu ciuperci necomestibile

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Intoxicațiile cu ciuperci pot fi mortale, dar uneori, ciupercile produc numai intoxicații ale sistemului nervos sau intoxicații gastrointestinale.

Toxicitatea ciupercilor se datorează conținutului lor în diferiți alcaloizi care provoacă numeroase sindroame clinice.

Din punct de vedere al practicii clinice, intoxicațiile acute cu ciuperci sunt împărțite în intoxicații cu perioadă scurtă de incubație și intoxicații cu perioadă lungă de incubație, iar în cadrul fiecărei grupe se deosebesc mai multe sindroame.

Intoxicații cu perioadă scurtă de incubație[modificare | modificare sursă]

Sindromul colinergic (sudoral)[modificare | modificare sursă]

Sindromul colinergic este produs de numeroase specii ale genului Inocybe, ( I. brunnea, I. fastigiata. mai ales I. patouillardii) și unele specii de Clitocybe, (C. dealbata, C. candicans, C. cerusata, C. phyllophyla), Mycena, (M. pura, M. rosea). Aceste specii conțin muscarină, un alcaloid care excită receptorii colinergici cu afinitate pentru muscarină, blocați de atropină. Se manifestă, (după câteva minute până la 3 ore de la ingestie), prin grețuri, vărsături, catar oculo-nazal, contracții ale pupilei, dereglarea văzului, tulburări respiratorii, încărcare bronșică, salivație, diaree, tremurături intense, transpirație abundentă, și încetinirea pulsului. Ca tratament se administrarează sulfat de atropină, (în doze de 0,5 mg la 4 ore, sau 1 mg în cazuri severe), până la dispariția tulburărilor, (de regulă 12 - 24 ore). În cazul ingerării ciupercilor în cantitati mari, se fac spălături gastrice cu cărbune activat, iar pierderile de lichide se vor înlocui prin perfuzie de ser fiziologic.

Sindromul atropinic[modificare | modificare sursă]

Sindromul muscarian[modificare | modificare sursă]

Consumul de Amanita muscaria provoacă intoxicații ale sistemului nervos. În acest caz, simptomele otrăvirii apar brusc, la 1 până la 3 ore după ingestie. Se constată tulburări gastrointestinale, care duc la evacuarea rapidă a unei parți din ciupercile ingerate, dar în general acestea sunt urmate de tulburări nervoase, delir (delir muscarian), vesel sau furios, halucinații. Intoxicațiile cu această ciupercă nu sunt mortale.

Substanțele toxice din această ciupercă sunt: muscarina, muscaridina, micoatropina și micotoxina.

Sindromul panterian[modificare | modificare sursă]

Sindromul provocat de Amanita pantherina este asemănător cu cel descris la Amanita muscaria, dar mai grav, deoarece se pot constata și cazuri mortale. În afară de această specie, intoxicații cu același simptom produc și alte specii de Amanita care nu au pigment rosu.

Sindromul narcotidian[modificare | modificare sursă]

Sindromul narcotidian este dat de consumul speciilor de Panaeolus. Simptomul caracteristic este un efect narcotic, beție, tremurături și o amnezie momentană. În anumite doze produce efecte halucinante.

Sindromul halucinator[modificare | modificare sursă]

Sindromul coprinian[modificare | modificare sursă]

Este provocat de Coprinus antramentarius. Ciuperca devine mai periculoasa atunci cand se consuma si alcool (imediat sau in zilele ulterioare) Simptome: presiune intracraniana, senzatie de caldura, vasodilatatie, puls scazut, respiratie greoaie, greturi, transpiratie, varsaturi. Se recomanda administrarea de intaritoare si calmante; perfuzie cu glucoză.

Sindromul resinoidian[modificare | modificare sursă]

Este provocat de numeroase specii de ciperci toxice. Cele mai cunoscute specii sunt : Agaricus xanthodermus, Boletus satanas, Entoloma lividum, hebeloma crustiliniforme, Hypholoma fasciculare, Lactarius scrobiculatus, Lactarius torminosus, Omphalotus olearius, Ramaria formosa, Russula emetica, Tricholoma pardium. Toxinele continute de acestea sunt compusi chimici instabili si produc iritatii ale mucoasei aparatului digestiv. Efectul produs de ele este asemanator cu cel provocat de unele purgative puternice. Perioada de incubatie poate fi scurta (30 min la o ora) sau lunga (3-8 ore). Simptome : greturi, varsaturi, dureri abdominale, diaree, asociate uneori cu stari de depresie psihica si tulburari ale functiilor cardiace. Se produc uneori insemnate pierderi de apa si electroliti. Tratament : spalaturi gastrice urmate de purgativ salin (atunci cand nu sunt prezente varsaturi sau scaune diareice numeroase) ; in cazul in care pacientul si-a golit stomacul insa mai prezinta senzatia de voma, spasme fiind prezente, se poate administra un antivomitiv, antidiareice si antispastice. Inlocuirea pierderilor de apa si electroliti se face prin perfuzare cu ser fiziologic sau ser glucozat 5%.

Intoxicații gastrointestinale[modificare | modificare sursă]

Aceste intoxicații violente, dar trecătoare, pot fi cauzate de următoarele macromicete: Rhodophylus lividus, Tricholoma tigrinum, Omphalotus olearius, Psaliota xanthoderma, Hebeloma crustuliniforme, Collybia fusipes s.a.; Clavaria formosa are acțiune purgativă foarte violentă. Diferite specii de Lactarius, Russula acre, pot de asemenea să provoace tulburări gastrointestinale.

Intoxicații cu perioadă lungă de incubație[modificare | modificare sursă]

Sindromul giromitrian[modificare | modificare sursă]

(cauzat de Gyromitra esculenta)

Gyromitra aesculenta ete o ciuperca brun- castanie cu palaria globuloasa, sau neregulata, goala in interior, concrescuta cu piciorul. Carnea este smaramicioasa, de culoare alba, cu gust si miros placute. se gaseste toamna si mai rar iarna in padurile de conifere. Toxina principala este reprezentata de giromitrina. Intoxicatia este data de monometil-hidrazina, rezultata prin descompunerea giromitrinei.

Sindromul helvetian[modificare | modificare sursă]

(Helvella, Morchella consumate crude), intoxicații ale căilor respiratorii, cauzată de inhalarea bruscă a sporilor de la unele Gasteromycete etc.

Sindromul orelanian[modificare | modificare sursă]

este produs de orelanina,orelini, orelininace deriva din fotodescompunerea orelaninei. specia de ciuperci este Cortinarius. Clinic produce initial tulburari gastro-intestinale, apoi nefrita tubulo-interstitiala, insuficienta renala. tratamentul consta in hemodializa.

Sindromul faloidian[modificare | modificare sursă]

Hazard T.svg
Amanitină

Consumarea de Amanita phalloides, A. verna si A.virosa, provoacă 90% din otrăvirile mortale cu ciuperci. Efectele otrăvirii apar dupa 8-12 ore după ingestie și încep prin dureri stomacale, frisoane, vomă și diaree. Se constată și tulburări nervoase, care alternează cu perioade de acalmie. Apoi apar sincope, răcirea extremităților corpului, slăbirea pulsului. Moartea survine după 24 ore sau 5-6 zile, în funcție de cantitatea de ciuperci consumate și de rezistența individului. În cazuri mai puțin grave, bolnavul se restabilește treptat, dar păstrează mult timp simptomele de boală, uneori toată viața.

Toxicitatea acestor ciuperci se datorează mai multor compuși toxici, printre care falina sau amanita-hemolizina (subsatanta hemolitica), amanitina si faloidina.

Acestea sunt principalele tipuri de intoxicații provocate de ciuperci, menționate în literatura de specialitate.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Eugenia Eliade - Mihai Toma, Ciuperci, Mic atlas- Editia a II a revizuita, 1977
  • Gheorghe Mogoș, Toxicologie clinică, vol.II, Editura medicală, București, 1990


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Amanita