Hoplit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Hoplitul a fost un tip de soldat grec care lupta înarmat cu suliță și scut, care i-a și dat numele (de la grec. hoplon, scut). Ei au fost o clasă predominantă de războinici în istoria greacă și au fost prezenți în multe lupte ale grecilor, incluzând Bătălia de la Marathon, Bătălia de la Termopile, Bătălia de la Cheroneea și Războaiele medice.

Comportamentul în luptă[modificare | modificare sursă]

Hopliții purtau în luptă căști, pieptare și apărători pentru picioare. Luptau în formații dense (falanga), cu vârfurile sulițelor îndreptate înainte, astfel încât să fie cât mai apărați; ei astfel prezentau un bloc compact, cu sulițele ținute pe umeri. În luptă, ei se apropiau de inamic sub forma unui zid de scuturi înaintând în viteză. Hopliții din spate îi împingeau pe cei din față în timp ce atacau cu sulițele peste ei. Lupta cu hopliții cerea multă pricepere și disciplină și de multe ori era scurtă, însă mortală.

Note[modificare | modificare sursă]

  • Înainte de ascensiunea hoplitului, luptele din antichitate erau orientate mai mult spre tragerea cu arcul. Grecii au făcut războiul mai personal și mai intens, iar hopliții au dominat câmpurile antice de luptă timp de secole întregi.
  • Se spune că, la începuturi , sulițele hopliților aveau o lungime de doar 200-290 centimetri, însă Alexandru cel Mare a înlocuit-o cu o suliță lungă de 450-580 centimetri, ținută cu două mâini, numită sarissa. Cu ajutorul ei, falangele grecești au dominat lumea mediteraniană până când Republica Romană și-a început ascensiunea.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hoplit