Harpagornis moorei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Acvilă Stare de conservare: Dispărut
|
|||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 |
|||||||||||||||
| Clasificare ştiinţifică | |||||||||||||||
|
|||||||||||||||
Harpagornis sau Acvila de Haast era o enormă acvilă care trăia în Noua Zeelandă. După dispariţia teratornitidelor (mari necrofage din timpul glaciaţiei, care au trăit in America şi erau înrudite cu condorii), Hapagoenis a rămas cea mai mare pasăre de pradă din lume. Se crede că maorii o numeau pouakai sau hokioi.
Femelele de Harpagornis cântăreau între 10 şi 15 kg iar masculii între 9 şi 10 kg. Aveau o anvergură a aripilor de 3 metri, cea ce este puţin dacă se ia în considerare greutatea, anvergura aripilor le-a permis sa vâneze in arii împădurite. Această pasăre de pradă se alimenta de alte specii de păsări nezburătoare, în principal cu moa.
Primii locuitori care s-au stabilit in [Noua Zeelandă]], nu doar au vânat păsări de tip moa, ci şi harpagornis, ducând ambele specii la dispariţie. Pasărea Harpagornis a dispărut în jurul anilor 1500.
Această pasăre a fost clasificată de Julius von Haast, care a numit-o Harpagornis moorei, după ce George Henry Moore a găsit oase din această specie.
