Fausto Cercignani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fausto Cercignani
Date personale
Născut (83 de ani) Modificați la Wikidata
Cagliari, Regatul Italiei Modificați la Wikidata
Frați și suroriCarlo Cercignani[*]​[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Italia Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
eseist
scriitor
cadru didactic universitar[*]​
critic literar[*]​ Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiPisa
Bergamo
Milano Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversità degli Studi di Milano  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversità degli Studi di Milano
Universitatea din Pisa
Università degli Studi di Bergamo[*][[Università degli Studi di Bergamo (Italian university)|​]]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Fausto Cercignani (n. , Cagliari, Regatul Italiei) este un savant italian, eseist și poet.

Activitate[modificare | modificare sursă]

Fausto Cercignani a predat istoria limbii engleze, filologia germanică și literatura germană la universitățile Bergamo (1971-1974), Parma (1974-1975) Pisa (1975-1983) și Milano (1983-2011).[2]

Domeniile principale de cercetare: pronunția englezilor în epoca de Shakespeare, limbile germanice, limba germană și literatura germană.

Lucrări selectate[modificare | modificare sursă]

Cercetări în studii de limba engleză[modificare | modificare sursă]

  • Shakespeare's Works and Elizabethan Pronunciation, Oxford, University Press (Clarendon Press), 1981.[3]
  • English Rhymes and Pronunciation in the Mid-Seventeenth Century, în "English Studies", 56/6, 1975, 513-518.[4]
  • The Development of */k/ and */sk/ in Old English, în "Journal of English and Germanic Philology", 82/3, 1983, 313-323.[5]

Cercetări în studii germanice[modificare | modificare sursă]

  • The Consonants of German: Synchrony and Diachrony , Milano, Cisalpino, 1979.[6]
  • The Development of the Gothic Short/Lax Subsystem, în "Zeitschrift für vergleichende Sprachforschung", 93/2, 1979, 272-278.[7]
  • Early «Umlaut» Phenomena in the Germanic Languages, în "Language", 56/1, 1980, 126-136.[8]
  • Zum Hochdeutschen Konsonantismus. Phonologische Analyse und phonologischer Wandel, în "Beiträge zur Geschichte der deutschen Sprache und Literatur", 105/1, 1983, 1-13.[9]
  • The Elaboration of the Gothic Alphabet and Orthography, în "Indogermanische Forschungen", 93, 1988, 168-185.[10]
  • Saggi linguistici e filologici. Germanico, gotico, inglese e tedesco, Alessandria, Edizioni dell'Orso, 1992.[11]

Critică literară[modificare | modificare sursă]

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • F. Cercignani - M. Giordano Lokrantz, In Danimarca e oltre. Per il centenario di Jens Peter Jacobsen, Milano, 1987.[12]
  • F. Cercignani, Existenz und Heldentum bei Christa Wolf. «Der geteilte Himmel» und «Kassandra», Würzburg, Königshausen & Neumann, 1988.[13]
  • F. Cercignani, Studia trakliana. Georg Trakl 1887-1987, Milano, Cisalpino, 1989.[14]
  • F. Cercignani, Studia büchneriana. Georg Büchner 1988, Milano, Cisalpino, 1990.[15]
  • F. Cercignani, Studia schnitzleriana, Alessandria, Edizioni dell'Orso, 1991.[16]
  • F. Cercignani, Novalis, Milano, CUEM, 2002.[17]

Eseuri[modificare | modificare sursă]

  • In Danimarca e oltre, în F. Cercignani - M. Giordano Lokrantz, In Danimarca e oltre. Per il centenario di Jens Peter Jacobsen, Milano, Cisalpino-Goliardica, 1987, pp. 11-12.[18]
  • Disperata speranza: la trama del «Niels Lyhne», în F. Cercignani - M. Giordano Lokrantz, In Danimarca e oltre. Per il centenario di Jens Peter Jacobsen, Milano, Cisalpino-Goliardica, 1987, pp. 95-128.[19]
  • Dunkel, Grün und Paradies. Karl Krolows lyrische Anfänge in «Hochgelobtes gutes Leben», în "Germanisch-Romanische Monatsschrift", 36/1, 1986, 59-78.[20]
  • Zwischen irdischem Nichts und machtlosem Himmel. Karl Krolows «Gedichte» 1948: Enttäuschung und Verwirrung, în "Literaturwissenschaftliches Jahrbuch", 27, 1986, 197-217.[21]
  • E. T. A. Hoffmann, Italien und die romantische Auffassung der Musik, în S. M. Moraldo (ed.), Das Land der Sehnsucht. E. T. A. Hoffmann und Italien, Heidelberg, Winter, 2002, 191-201.[22]

Poezie[modificare | modificare sursă]

Poeziile lui Fausto Cercignani sunt acum colectate într-un singur volum: Scritture. Poesie edite e inedite, Torino 2015.[23]

Cercignani a experimentat chiar și auto-traducerea propriilor poezii.[24]

Povestiri scurte[modificare | modificare sursă]

Recunoașteri[modificare | modificare sursă]

Österreichisches Ehrenkreuz für Wissenschaft und Kunst I. klasse - Milano, 1996.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Carlo Cercignani, il matematico che amava scrivere poesie (în italiană), Corriere della Sera, , p. 7 
  2. ^ „Studi umanistici UNIMI - Curricula docenti: Fausto Cercignani” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Stanford Libraries.
  4. ^ Taylor & Francis Online.
  5. ^ JSTOR.
  6. ^ University of Virginia Library.
  7. ^ WorldCat.
  8. ^ JSTOR.
  9. ^ „De Gruyter”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „De Gruyter”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Germanic Studies, UNIMI” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  12. ^ „Germanic Studies, UNIMI” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  13. ^ WorldCat.
  14. ^ „Germanic Studies, UNIMI” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  15. ^ „Germanic Studies, UNIMI” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  16. ^ „Germanic Studies, UNIMI” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  17. ^ Studia theodisca.
  18. ^ „Germanic Studies, UNIMI” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  19. ^ „Germanic Studies, UNIMI” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  20. ^ GRM 36 (1986).
  21. ^ BDSL Online.
  22. ^ WorldCat.
  23. ^ Sebina OpenLibrary.
  24. ^ Vezi, de exemplu, Examples of self-translation by F. Cercignani. Arhivat în , la Wayback Machine.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fausto_Cercignani&oldid=16129031