Eroare logică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
O eroare logică este o componentă a argumentaţiei care, fiind demonstrabil greşită în logica sau forma sa, face ca întreg argumentul să devină invalid.
[modifică] Tipuri de erori logice
În argumentele logice o eroare logică poate fi fie formală fie informală. Datorită faptului că validitatea unui argument deductiv depinde de forma sa, o eroare logică formală este un argument deductiv care are o formă invalidă, pe când o eroare logică informală este orice alt mod de a raţiona greşit fară ca aceasta să aibă forma unui argument.
Începând cu Aristotel, erorile logice informale în general au fost plasate în una sau mai multe categorii, în funcţie de sursa erorii logice. Există erori logice de relevanţă, erori care implică reţionamente cauzale şi erori datorate unor ambiguităţi. O similară abordare în înţelegerea şi clasificarea erorilor logice este dată de teoria argumentării.
Recunoaşterea erorilor logice în argumente câteodată poate fi dificilă, mai ales când argumentele sunt structurare folosind retorica ce maschează conexiunile logice între afirmaţii. După cum se va ilustra cu diferite exemple, erorile logice pot exploata emoţiile, slăbiciunile intelectuale sau psihice ale interlocutorului. Depistarea erorilor de raţionament în argumente poate să prevină adoptarea unor concluzii false.
În teoria argumentaţiei, un argument este privit ca un protocol interactiv dintre indivizi care încearcă să rezolve un dezacord. Protocolul este reglementat de certe reguli de interacţiune iar violări ale acestor reguli sunt considerate erori logice. Multe din erorile de argumentaţie din lista de mai jos se înţeleg mai bine dacă sunt considerate ca erori logice în acest sens.
Argumentele falacioase implică nu doar logica formală dar şi cauzalitatea. Altele implică trucuri psihologice ca de exemplu uzul puterii în relaţiile dintre proponent şi interlocutor, apelul la patriotism sau moralitate, apelul la ego, etc., pentru a stabili premisele intermediare necesare unui argument. Erorile logice cel mai adeasea constau în asumpţii nedeclarate sau premise implicite dintr-un argument care nu mereu sunt evidente la prima vedere.
De notat că exprimarea unei critici la adresa unui argument poate să nu aibă nici o relavanţă asupra valorii de adevăr a concluziei. Concluzia poate fi cât se poate de adevărată, in timp ce argumentul ca şi de ce concluzia este adevărată să nu fie valid. Vezi argumentul din eroare logică.
[modifică] Erori logice materiale
Clasificare erorilor logice materiale este larg adoptată de logicieni şi se bazează pe cea a lui Aristotel din opera Organon (Sophistici elenchi). Sunt următoarele în principal:
