Discuție:Revoluția Română din 1848

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 1 an de Dan Rascanu în subiectul Citatele false dpdv istoric trebuie eliminate
Logo CEE Spring
Logo CEE Spring
Acesta este unul din articolele înaintate la listele de articole pe țări în cadrul concursului Wikimedia CEE Spring 2017, care se referă la un subiect din România, secțiunea Istorie

PDVN[modificare sursă]

De ce apare PDVN? Nimeni nu e deranjat de ceva, cel putin nu a exprimat nimic in pagina de discutii. Roamata mesaj 22 octombrie 2006 11:24 (EEST)Răspunde

  • Exprimarea "ungurii din Transilvania în zelul lor naționalist..." este neștiințifică și, îmi permit să spun, primitivă.
  • Ce înseamnă "Totul a început la Izlaz" ?!
  • Exprimarea "părți din teritoriul național se aflau în stăpânirea imperiilor vecine" este romantică și inexactă, de vreme ce România încă nu luase ființă și deci nu putuse avea un teritoriu. Principiul naționalităților de-abia începea să fie formulat, iar statele se bazau încă pe dreptul istoric, nu pe principiul național, care se afla în zorii afirmării sale. --Mihai Andrei 22 octombrie 2006 12:46 (EEST)Răspunde

Însăși încercarea de a vorbi despre "revoluția română de la 1848" este un demers îndoielnic, de vreme ce în fapt au fost trei mișcări, dintre care două revoluționare (în Moldova și ȚR) și una contrarevoluționară (în Transilvania). --Mihai Andrei 22 octombrie 2006 13:07 (EEST)Răspunde

  • De acord, formularea trebuie adaptata, dar mesajul pe care vrea sa il transmita il consider corect, doar forma nu este chiar OK.
  • Aceasta nu are nimic de-a face cu un PDVN, ci este nevoie doar de o formulare mai potrivita.
  • Se referă la teritoriul locuit de români, o știi prea bine. Pentru acele vremuri teritoriul național însemna teritoriul locuit preponderent de români.
  • Cred ca doar istoricii pot clarifica daca a existat sau nu o revolutie română sau în alte țări, iar nu noi. Toată istoriografia tratează subiectul revoluției române în acest sens, iar noi nu putem face cercetare originală, ci doar să folosim sursele existente si obiective. Părerile personale, daca a fost sau nu revolutia, ni le putem exprima in pagina de discutii, dar pana cand istoricii nu ajung la alte concluzii, ramane revolutie. Roamata mesaj 22 octombrie 2006 14:13 (EEST)Răspunde
  • Exprimarea la care te referi se bazeaza pe spusele lui Ion Buteanu. Ion Buteanu, adresându-se mulțimii la Blaj, referitor la cererea ungurilor de unire a Transilvaniei cu Ungaria, spunea: "Ungurii vreau Unio. Știți ce vrea să zică Unio? Vrea să zică că până acum ei ne-au încălecat pe păr și acum vrea să ne pue șaoa în spinare!"
  • Totul a inceput la Izlaz= Prima actiune a revolutionarilor a fost la Izlaz.
  • Parti din statul national de la 1918. La asta ma refeream. Chiar daca statul national a luat fiinta mai tarziu, azi toata lumea se refera la acest teritoriu ca teritoriu national romanesc.
  • Titlul "Rev romana de la 1848" vrea sa trateze in acelasi art actiunile romanilor la 1848 indiferent de situatia teritoriala in care se aflau. Dacodava 22 octombrie 2006 14:35 (EEST)Răspunde
În cazul acesta, prin raspunsul lui Dacodava cred ca s-au clarificat toate chestiunile si nu mai este nevoie de vreun PDVN. Totul e bine si frumos, corect?Roamata mesaj 22 octombrie 2006 14:43 (EEST)Răspunde
Sunt convins că articolul poate fi îmbunătățit. Sine ira et studio, adică fără ură și părtinire, acesta este dezideratul pentru care pledez. În această ordine de idei consider că ar trebui să existe un articol special dedicat revoluției de la 1848 în Transilvania. --Mihai Andrei 22 octombrie 2006 15:46 (EEST)Răspunde


    • Ti-am explicat ca art. vrea sa trateze in acelasi loc actiunile românilor din 1848. Nu am spus rev din Romania, ci rev română. Asta nu inseamna automat ca e o revolutie unitara si ca se refera la o revolutie a românilor, ci trateaza diferentiat evolutia românilor in 1848, asa cum o fac multe lucrari istorice.
    • TERITORIUL NATIONAL asa cum am spus eu in art inseamna teritoriul pe care traieste o natiune.
    • STATUL NATIONAL este altceva si se refera la teritoriul national limitat de granite.
    • Ideea de NATIUNE apare din timpul Imp Roman, cand legionarii romani primeau un document unde se preciza natiunea din care faceau parte. Exemplu: Natione Thrax.
    • Daca vrei sa rescrii cartile de istorie, du-te la un seminar si discuta acolo cu istoricii acest subiect. Dacodava 22 octombrie 2006 17:43 (EEST)Răspunde
    • DE ce ai sters din art ce a spus Ioan Buteanu? Si mai zici ca esti corect! Dacodava 22 octombrie 2006 17:47 (EEST)Răspunde

Sa imi spun si eu parerea (am fost rugat, in calitate de istoric, desi sunt de fapt medievist): Dupa parerea mea, daca opiniile sunt divergente, se poate alege ori formula de compromis "Revolutia de la 1848 in Romania", ori "Revolutia de la 1848 in teritoriile locuite de romani". Oricum merge si "Rev. romana de la 1848", pt. ca trateaza miscarea romanilor, nu a ungurilor, francezilor sau altora. Si romanii au fost implicati in aceasta miscare europeana, insa si aici miscarea a avut un caracter particular, asa cum de altfel a avut si in Ungaria, Germania sau Franta. In Moldova a fost petitionara, in Tara Rom. a capatat si caracter violent, incercindu-se chiar reforme, in timp ce in Transilvania ea a avut o tenta nationala si sociala. Legaturi intre cele trei au fost, este de necontestat. Parerea mea este sa se faca un articol mare, care sa trateze felul in care s-a manifestat revolutia la noi, articole mai mici urmind sa se faca din actiunile derivate. Mihail ioniu 23 octombrie 2006 21:11 (EEST)Răspunde

De acord. Roamata mesaj 23 octombrie 2006 21:30 (EEST)Răspunde

Construcții imaginare[modificare sursă]

Forma actuală a articolului reflectă niște stereotipii romantice, conform carora daca asa a trebuit sa fie, asa a si fost în realitate. Constructia unei istorii nationale si ignorarea faptelor sunt după părerea mea procedee revolute. În aceeași ordine de idei, mi s-a parut nostim sa-l vad pe Christian Tell (sas din Brasov) trecut ca unul din liderii revolutiei "române". Chestiunea este următoarea: unii au subscris idealurilor nationale burgheze si s-au alaturat proiectelor unor state nationale (indiferent daca apartineau sau nu etnic natiunii respective, ex. sasul Christian Tell, devenit revolutionar român, generalul polonez Jozef Bem, aprig luptător pentru cauza maghiară etc.), iar altii n-au aderat la proiectul liberal de construire a unei natiuni de cetateni egali, cu aceeași limbă etc., ci au dorit sa ramana in continuare ceea ce au fost și până atunci - croati, români, sași etc. Mi se pare interesant ca si in prezent cei care bat moneda pe caracterul national al statului neaga celorlalte etnii drepturi specifice (cum ar fi cel de a utiliza limba maternă și în raporturile cu autoritățile), la fel cum revoluționarii de la 1848 negau etniilor de atunci drepturi specifice, sacrificându-le pe altarul măreț al construirii unei mari națiuni moderne. Conceptul iacobin de "egalitate" a fost și este interpretat și astăzi în sens omogenizator, unificator, de ștergere a oricaror particularitati, de "nation-building" chiar cu ajutorul aparatului de stat - prin maghiarizare, românizare, rusificare etc. - fenomene identice, doar cu sensuri divergente. Cu alte cuvinte, cei mai aprigi demascatori ai maghiarizării, sunt cei mai mari adepți ai românizării și vice versa. Cam acestea sunt observațiile mele cu privire la mișcarile revoluționare naționale, care și-au găsit zorii la 1848. Pana la urmă tot la un proiect politic european (supranational) s-a ajuns, din pacate dupa ce in secolul al XX-lea niste capete infierbantate au incercat sa duca pana la capat conceptul national, prin epurari etnice, pogromuri si alte grozăvii. Iar revoluțiile de la 1848 din principatele române și din Transilvania au fost mișcări distincte, oricâte sforțări ar face istoricii mânați de un patriotism prost înțeles, de a construi o istorie așa cum cred ei că ar fi trebuit să fie. Eu ce să fac dacă moții au rămas de partea austriecilor și s-au bătut cu revoluționarii?! Ce să fac dacă nici Nicolae Bălcescu n-a putut să împace taberele adverse? Cum să pot vorbi de una și aceeași revoluție fără să contrazic realitatea?! --Mihai Andrei 26 octombrie 2006 19:03 (EEST)Răspunde

Mihai, in cazul acesta de ce nu creezi un articol care sa detalieze evolutia evenimentelor in Transilvania? In felul acesta se poate detalia ceea ce s-a intamplat acolo. Nu cred ca are rost chiar sa fie stearsa Transilvania aici. Legat de Christian Tell, formatul se referea la principalii participanti la miscarile revolutionare romanesti, indiferent de nationalitate, cel putin eu asa l-am gandit. Roamata mesaj 26 octombrie 2006 21:40 (EEST)Răspunde
Ce aberatii sustine Mihai asta! Daca alaturi de romani au participat si alte etnii asta inseamna ca respectivii nu trebuie mentionati? In Muntenia de exemplu au fost evrei. Trebuie sters numele lor?
Bai Mihai tu esti greu de cap. Cred ca aerul de la Munchen e de vina. Nimeni nu vrea sa alipeasca rev din Transilvania de celelalte doua. Spun ca trebuie prezentate actiunile romanilor din 1848 din Trans in acelasi articol ptr ca fac si ei parte din istoria romanilor si ptr ca sa se poata face o parere de ansamblu a situatiei romanilor in acea perioada.
Interesant e ca nu ai spus nimic de prezenta rev munteni si moldoveni la Blaj. Dupa tine nu a existat acest fapt. Si iti place sa o faci pe corectul. Dacodava 3 noiembrie 2006 13:27 (EET)Răspunde
Carol I era german. Asta inseamna ca nu trebuie prezentat ca primul rege al României sub denumirea de Carol I de România?

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

--MihaitzaBot 25 ianuarie 2007 00:28 (EET)Răspunde

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

--MihaitzaBot 25 ianuarie 2007 00:28 (EET)Răspunde

Legătură moartă[modificare sursă]

În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!

--MihaitzaBot 25 ianuarie 2007 00:28 (EET)Răspunde

Lipsuri[modificare sursă]

Mi se pare că articolul are multe lacune. Dacă despre Moldova și Țara Românească deducem că revoluția a fost temperată de Rusia, despre Transilvania nu se prea înțelege mare lucru. Lipsește articolul Adunarea de la Blaj, secțiunea despre Transilvania se încheie cu participanții de la Blaj, fără să se specifice rezultatele acelei adunări. Lipsește descrierea urmărilor Revoluției în Ungaria și Imperiul Habsburgic, cum a schimbat Revoluția relațiile dintre români și maghiari, beneficiile obținute de români. De asemenea nu se spune mai nimic despre desfășurarea ostilităților (se pare că atât românii cât și maghiarii au comis masacre: La data de 8 ianuarie 1849, țăranii români răsculați, au incendiat orașul Aiud. Populația nu credea că românii, pe atunci pașnici, ar putea s-o atace. În seara de 8 ianuarie, Crăciunul după calendarul iulian, a început măcelul ce a durat până în data de 17 ianuarie, fiind uciși cca 600 de etnici maghiari. [1]). Articolul îmi amintește de lecțiile de istorie despre Revoluția de la 1848 pe teritoriile românești: fără cap (ce-i durea cel mai tare pe români la momentul respectiv) și fără coadă - avem un eveniment glorios pentru români dar despre care nu știm să fi avut vreo realizare remarcabilă. —  Ark25  (discuție) 6 martie 2013 08:47 (EET)Răspunde

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere[modificare sursă]

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 25 aprilie 2019 12:07 (EEST)Răspunde

Citatele false dpdv istoric trebuie eliminate[modificare sursă]

Citatele după Lucian Predescu că "revoluțiile românești au fost o expresie a procesului de afirmare a națiunii române și a conștiinței naționale" și că "peste revendicările sociale s-a suprapus ideea de unitate națională" sunt false dpdv. istoric. Ideea afirmării națiunii prin Unirea Principatelor nu a făcut obiectul revendicărilor revoluționarilor din Moldova, Muntenia și nici din Transilvania. Abia în august 1948, după înfrângerea revoluției din Moldova, Kogălniceanu a publicat la Cernăuți 36 de puncte ale unei noi constituții printre care și Unirea Principatelor. Trebuie ținut seama de faptul că Lucian Predescu fiind un mare simpatizant al legionarilor, afirmațiile lui cu privire la "națiune" și "unire" sunt departe de realitatea istorică. Articolul trebuie completat dar și curățat de informațiile eronate.

Dan Rascanu (discuție) 23 aprilie 2023 20:53 (EEST)Răspunde