Discuție:Comuna Lipovu, Dolj
Adăugare subiectAm scos din articol fragmentul "in 2002 populatie de 3200 loc,acum in prezent populatia e de 5000 de loc si 1300 de case".
Numerele astea foarte rotunde sînt destul de greu de crezut să iasă dintr-un recensămînt. În plus e improbabil ca populaţia să crească de la 3200 la 5000 în numai patru ani.
Şi iată cum iarăşi ajungem la vechea regulă a Wikipediei: "Citează-ţi sursele". — AdiJapan ☎ 13 iunie 2006 14:18 (EEST)
Informatii privind istoria Lipovului[modificare sursă]
Prima mentiune documentara privind localitatea Lipovu este datata 4 octombrie 1569 in vremea lui Alexandru Voievod :“Da domnia mea aceasta porunca cinstitului şi primului sfetnic al domniei mele Dobromir, mare ban al Craiovei, ca sa-i fie ocina la Lipovu ...”. Evidenţierea in acelasi document a unei manastiri confirma popularea acestui tinut cu mult timp inaintea atestarii.. Documentele cercetate dau informatii, în secolele XVI-XVIII, mai mult despre manastire decat despre viata locuitorilor din acest catun. Ascendenta activitătii monahale a făcut posibil ca în anul 1670 manastirea, independentă, să fie renumită în sudul Campiei Bailestilor. Apoi, subordonata Patriarhiei de la Ierusalim, prin reprezentanta acesteia SF Gheorghe din Bucuresti si ulterior ca metoh al manastirii Caluiu, dar si datorita luptelor de acaparare din partea boierilor locali, manastirea Lipovu a inceput sa decada devenind schit. Ultimul calugar , Rafail, adus la schit in anul 1715 a murit necuminecat. Sub ocupatia austriaca, intre anii 1718-1739 catunul Lipovu a fost depopulat, prilej pentru constituirea unuia nou prin reasezarea unei parti din populatia pribeaga intro noua locatie numita Lipovu Tuturoaie ( după numele mosiei), vechiul catun fiind cunoscut sub numele de Lipovu Romanesc. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea populatia a fost obligata sa se stramute de pe mosiile proprietarilor Romanescu (Lipovu Romanesc) şi Vladaianu (Lipovu Tuturoaie) pe cea a Manastirii Caluiu. Satul nou format s-a numit Lipovu Romani. La inceputul secolului al XIX-lea a aparut pe harta tarii, peste Desnatui, un alt sat care s-a numit Lipovu Ungureni, in prezent, alias Satul Vechi. Cei ce s-au orientat pentru aceasta pozitie au fost romanii de prin satele invecinate, cu precadere dinspre sud, ciobanii din zona Vaideeni - Novaci ( asa zisii ciobani “ungureni”), dar si tigani dezrobiti. In anul 1857 a fost edificata cladirea bisericii ortodoxe, in prezent monument istoric, cu hramul “ Sf. Mucenic Dimitrie şi Arhanghel Stefan”. In urma reformei agrare din anul 1864 au fost improprietariti 202 familii cu suprafata de 498 ha In razboiul de independenta din Lipovu au participat un numar de 13 tineri, dintre care eroul Marin Ilie a cazut la asaltul redutei Grivita II. In urma reformei “insurateilor” din anul 1879 la est de Lipovu Ungureni s-au pus bazele unui nou sat, in care s-au asezat 135 familii de tineri casatoriti proveniti din satele dinspre est, majoritatea din satul Curmatura, pe care primarul în functie, Mihalache Popescu, l-a numit Calomfiresti. Au fost improprietariti cu 684 ha. La inceputul secolului al XX-lea Lipovu (fara cuvantul Ungureni) ingloband Calomfirestii, alias Satul Nou a devenit centrul de resedinta al comunei, iar Lipovu Romani denumit Lipovu de Sus, era sat dependent. In anul 1883 a inceput sa functioneze invatamantul de stat, iar 3 ani mai tarziu a fost construit, de Administratia Domeniilor Regale, localul de scoala in care se afla si locuinta invatatorului, in prezent, sediul Gradinitei de copii. Dupa alti 2 ani, pe linia ce separa cele doua sate a fost construit localul primariei. In anul 1890 Administratia Domeniilor Regale a infiintat o sectie agricola la Lipovu construindu-i sediu, in prezent Casa Romano Ker, inconjurat de patule, magazii, ateliere şi livada de pomi. Pe fondul unui conflict iscat intre Administratia Domeniilor Coroanei si locuitorii comunelor Segarcea si Lipovu in Dealu Robului, pricina fiind situatia viilor, in anul 1904 s-a desfasurat o rascoala declansata de lipoveni, cu rasunet national. Cu toate masurile luate, in anul 1907 si la Lipovu-Romani au ars patule, magazii, condici, au fost impuscati rasculati. In anul 1911 aceeasi Administratie a edificat un nou local de scoala cu patru sali de clasa si cancelarie. In primul razboi mondial pe campurile de lupta si-au dat viata 115 eroi in frunte cu sublocotenentul Petre Manarcescu. In memoria lor, un colectiv de initiativa a amplasat in curtea bisericii un monument ce a fost, ulterior, inconjurat de cruci ale eroilor. Prin reforma agrara din anul 1922 din Domeniile Regale Segarcea si proprietati ale mosierilor expropriate, a fost repartizata pentru improprietarirea lipovenilor suprafata de 1626 ha. In cel de-al doilea razboi mondial alti 58 eroi lipoveni si-au jertfit viata pentru eliberarea patriei. Alti 271 ţărani au fost împroprietăriţi cu 241,50 ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953. Pentru putin timp insa, deoarece decretarea colectivizarii agriculturii a dus la comasarea suprafetei agricole prin infiintarea unor forme socialiste de proprietate comuna numite intovarasiri agricole ( 1953 – 1959), gospodarie agricola (1959-1965) sau cooperativa agricola (1965), Intre anii 1959 – 1989 in comuna au fost inaugurat numeroase edificii : caminul cultural (1959) sediul C.A.P. ( 1971), in prezent sediul primariei, magazinul universal (1971), dispensarul uman (1973), sediul politiei locale (1973), un nou local de scoala cu 10 sali de clasa si 3 laboratoare (1970,1982), a fost transferata agentia C.E.C. (1974). etc. Specific economiei agrare socialiste au fost infiintate o sectie de masini agricole, un sistem de irigatii, o puternica baza zootehnica, o sectie de produse ceramice, o baza de depozitare a produselor agricole. Completaţi conţinutul cu noi informaţii Vă voi trimite şi alte informaţii şi bibliografia Prof, Dascălu Sever
Dascălu Sever
- Domnule Dascălu, mulţumim pentru aceste date valoroase privind istoria Lipovului. Dacă ne-aţi putea spune şi sursa informaţiilor ar fi minunat. Pentru introducerea datelor în articolul propriu-zis nu este nevoie să apelaţi la serviciul cuiva, Wikipedia vă oferă posibilitatea s-o faceţi chiar dumneavoastră, în formularea pe care o consideraţi cea mai potrivită. Aşa cum aţi scris pe această pagină de discuţii, tot aşa puteţi modifica şi pagina articolului, introducînd toate informaţiile. Nu este nevoie să le formataţi corect de la început. Dacă nu vă descurcaţi cu aşezarea în pagină puteţi lăsa şi numai materialul brut, urmînd ca în timp să se găsească cineva care să se ocupe de asta. Detalii despre redactare găsiţi la paginile:
- Pentru orice întrebări sau comentarii ne puteţi lăsa un mesaj la Cafenea (aveţi legătura sus în stînga). Toate cele bune. — AdiJapan ☎ 13 decembrie 2006 03:28 (EET)