Cuticulă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Cuticula reprezintă stratul extern dur, acelular ce acoperă suprafața pielei unor organisme sau anumite regiuni ale corpului. Cuticula este flexibilă și are rol protector. La diferite grupe de animale sau plante, compoziția chimică și stratificarea cuticulei diferă. Cuticula este secretată de celulele epiteliale.

La om[modificare | modificare sursă]

Cuticula (Eponychium) unghiilor

În anatomia umană, cuticula (numită și eponichium) reprezintă un strat gros de celule moarte epidermice sau cheratinocite care produc cheratină – proteine cornoase, care se depun pe partea inferioară a unghiei. Acest strat îndeplinește funcție protectoare, apărând unghiile de bacterii.

La nevertebrate[modificare | modificare sursă]

În zoologia nevertebratelor cuticula reprezintă o structură dură, alcătuită din mai multe straturi, ce acoperă epiderma corpului. Ea se întâlnește în special la nematode[1] și artropode îndeplinind funcția exoscheletului.
La nematode cuticula este compusă din proteine, colageni reticulați, glicoproteine, lipide și proteine insolubile[2].
Cuticula artropodelor conține o polizaharidă, chitină – compusă din unități de N-acetilglucosaminic, proteine și lipide. La unele artropode, cuticula poate fi împregnată cu săruri minerale.

La plante[modificare | modificare sursă]

Cuticula frunzelor este impermiabilă pentru apă

În botanică, cuticula reprezintă un strat care este bogat în ceară. Ea acoperă epiderma frunzelor, mugurii de tineri și alte organe aeriene ale plantelor. Cuticula are proprietăți hidrofobe, adică este impermiabilă pentru apă. Datorită cearei, cuticula micșorează pierderea apei și a reduce posibilitatea intrării agenților patogeni.
Principalele componente structurale ale cuticulelor plantelor sunt polimerii: cutin și/sau cutan, și ceară.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ About the roundworm cuticle
  2. ^ Page, A.P. and Johnstone, I.L. (March 19, 2007) The cuticle, In: WormBook, ed. by J. M. Kramer & D. G. Moerman. The C. elegans Research Community, WormBook, doi/10.1895/wormbook.1.138.1, [1]