Constantă fizică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

În știință, o constantă fizică este o mărime fizică a cărei valoare numerică este fixă.

Sunt multe constante folosite în științe, unele dintre cele mai celebre fiind: constanta lui Planck și numărul lui Avogadro. Constantele pot fi de multe feluri; unele, ca lungimea Planck reprezintă o distanță fizică fundamentală, altele ca viteza luminii semnifică viteza maximă în univers.

Mai jos este o lista cu constante fizice:

Constantă Simbol U.M. Valoare cf.
CODATA 2006[1]
Valoare cf.
STAS 2848-89[2]
viteza luminii în vid c \, m•s-1 299 792 458 (prin def.) 299 792 458 (prin def.)
permeabilitatea vidului \mu_0 \, N A-2 4π×10-7 (prin def.)
= 12,566 370 614...×10-7
4π×10-7 (prin def.)
= 12,566 370 614...×10-7
permitivitatea vidului \epsilon_0 = \frac{1}{\mu_0 c^2} F•m-1 8,854 187 817×10-12 8,854 187 817×10-12
impedanța caracteristică a vidului Z_0 = \mu_0 c \, Ω 376,730 313 461... (prin def.)
constanta gravitațională G \, m3•kg-1•s-2 6,674 28(67)×10-11 6,672 59(85)×10-11
constanta lui Planck h \, J•s 6,626 068 76(52)×10-34 6,626 075 5(40)×10-34
constanta lui Dirac \frac{\hbar}{2 \pi} J•s 1,054 571 596(82)×10-34
masa lui Planck m_{\rm P} = \left( \frac{\hbar c}{G} \right)^{1/2} kg 2,176 44(11)×10-8 2,176 71(14)×10-8
lungimea lui Planck l_{\rm P} = \left( \frac{\hbar G}{c^3} \right)^{1/2} m 1,616 252(81)×10-35 1,616 05(10)×10-35
timpul lui Planck t_{\rm P} = \left( \frac{\hbar G}{c^5} \right)^{1/2} s 5,391 24(27)×10-44 5,390 56(34)×10-44
sarcina elementară e \, C 1,602 176 487(40)×10-19 1,602 177 33(49)×10-19
masa de repaus a electronului m_e \, kg 9,109 382 15(45)×10-31 9,109 388 7(54)×10-31
masa de repaus a protonului m_p \, kg 1,672 621 637(83)×10-27 1,672 623 1(10)×10-27
masa de repaus a neutronului m_n \, kg 1,674 927 211(84)×10-27 1,674 928 6(10)×10-27
unitatea atomică de masă m_u = 1 u \, kg 1,660 538 782(83)×10-27 1,660 540 2(10)×10-27
numarul lui Avogadro L, N_{\rm A} \, - 6,022 141 79(30)×1023 6,022 136 7(36)×1023
constanta lui Boltzmann k, k_{\rm B} \, J•K-1 1,380 6504(24)×10-23 1,380 658(12)×10-23
constanta lui Faraday F \, C•mol-1 9,648 533 99(24)×104 9,648 540 2(10)×104
constanta universală a gazului ideal R \, J•K-1•mol-1 8,314 472(15) 8,314 510(70)
zero pe scala Celsius    °C -273,15 (prin def.) -273,15 (prin def.)
volumul molar al gazului ideal,
la p = 1 atm, t = 0°C
V_m \, m3×10-3•mol-1 22,413 996(39) 22,414 10(19)
atmosfera standard atm Pa 101 325 (prin def.) 101 325 (prin def.)
constanta structurii fine \alpha = \frac{\mu_0 e^2 c}{2 h} \,
\alpha^{-1} \,
-
 
7,297 352 5376(50)×10-3
137,035 999 679(94)
7,297 353 08(33)×10-3
137,035 989 5(61)
raza lui Bohr a_0 \, m 5,291 772 085 9(36)×10-11 5,291 772 49(24)×10-11
energia Hartree E_{\rm h} \, J 4,359 743 94(22)×10-18 4,359 748 2(26)×10-18
constanta lui Rydberg R_{\infty} \, m-1 1,097 373 156 8527(83)×107 1,097 373 153 4(13)×107
magnetonul lui Procopiu-Bohr \mu_{\rm B} \, J•T-1 9,274 009 15(23)×10-24 9,274 015 4(31)×10-24
momentul magnetic al electronului \mu_{\rm e} \, J•T-1 -9,284 763 77(23)×10-24 -9,284 770 1(31)×10-24
factorul Landé al electronului
sin.: factorul g al electronului
g_{\rm e} \, -
 
-2,002 319 304 3622(15)
 
-2,002 319 304 386(20)
 
magnetonul nuclear \mu_{\rm N} \, J•T-1 5,050 783 24(13)×10-27 5,050 786 6(17)×10-27
momentul magnetic al protonului \mu_{\rm p} \, J•T-1 1,410 606 662(37)×10-26 1,410 607 61(47)×10-26
momentul magnetic ecranat al protonului
într-o sferă de H2O, 25 °C
\mu'_{\rm p} \, J•T-1
 
1,410 570 419(38)×10-26
 
1,410 571 38(47)×10-26
 
raportul giromagnetic al protonului \gamma_{\rm p} \, s-1•T-1 2,675 222 099(70)×108 2,675 221 28(81)×108
raportul giromagnetic necorectat al protonului
într-o sferă de H2O, 25 °C
\frac{\gamma'_{\rm p}}{2 \pi} \, M•Hz•T-1 42,577 4821(11) 42,577 469(15)
constanta Stefan-Boltzmann \sigma \, W•m-2•K-4 5,670 400(40)×10-8 5,670 51(19)×10-8
prima constantă a radiației c_1 \, W•m2 3,741 771 18(19)×10-16 3,741 774 9(22)×10-16
a doua constantă a radiației c_2 \, m•K 1,438 7752(25)×10-2 1,438 769(12)×10-2

Unele "constante" sunt în realitate artificii ale sistemului de unități utilizat, de exemplu mks sau cgs. În unități naturale, unele din aceste așa zise constante fizice se dovedesc a fi doar simpli factori de conversie.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Mohr, Peter J. (2008). „CODATA Recommended Values of the Fundamental Physical Constants: 2006”. Rev. Mod. Phys. 80: pp. 633–730. doi:10.1103/RevModPhys.80.633. http://physics.nist.gov/cuu/Constants/codata.pdf. 
  2. ^ STAS 2848-89 Constante fizice fundamentale Standardul este bazat pe valorile CODATA 1986

Legături externe[modificare | modificare sursă]