Coandă-1910

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Coandă-1910
Avionul Coandă-1910
Detalii tehnice
Anvergură 10,3 m
Lungime 12,5 m
Suprafața portantă 32,7 m²
Greutate 420 kg
Motor Motor în patru cilindri, răcit cu apă, dezvoltând o putere de 50 CP (37 kW) la 1.000 rpm și antrenând un compresor proiectat să producă o forță de propulsie de aproximativ 2 kN

Aeronava Coandă-1910 a fost primul avion cu propulsie prin reacție din lume[necesită citare] conceput, proiectat, construit, testat și pilotat de inginerul si inventatorul român Henri Coandă pe cand avea numai 24 de ani.

A fost expus de către acesta la cea de-al II-lea Salon Aeronautic din Paris, în noiembrie–decembrie 1910. Aparatul era unul de tip biplan cu două locuri, cu propulsor fără elice, cu turbină (suflanta centrifuga).

Structură[modificare | modificare sursă]

Avionul avea fuselajul de lemn, acoperit cu placaj subtire. Secțiunea fuselajului era triunghiular-rotunjită, având elementele de direcție situate în coada ce era de forma crucii Sfântului Andrei.

Dimensiunile aripilor erau inegale. Profilul aerodinamic a fost cel ales ca cel mai bun dintre cele testate. Pe intrados prezenta cutite aerodinamice ce canalizau curgerea aerului. Tren de aterizare avea două roți și câte o patină în față și în spate

Comandă, stabilitate și control[modificare | modificare sursă]

Centrul de greutate era plasat sus pentru facilitarea virajelor, iar aripa superioară era deformabilă elastic la capete pentru efectuarea de manevre laterale. Controlul direcției pe verticală și orizontală era dat de ampenajul în forma crucii Sf. Andrei, ce era comandat de două roți/volane manevrate din cabina pilotului.

Controlul era realizat prin intermediul a două volane diferențiale care mișcate simultan controlau directia sus-jos, iar acționate diferențial acționau direcția stânga-dreapta.

Propulsor[modificare | modificare sursă]

Patentul invenției

Propulsorul a fost denumit de Henri Coandă la vremea aceea turbopropulsor, era un motoreactor cu suflantă centrifugă și postcombustie, conform terminologiei actuale.

Motorul era unul termic cu piston, tip CLERGET 50CP cu 4 cilindri în linie + multiplicator de turație de minimum 4000 RPM + turbina (suflanta centrifugă) + injectoare și arzătoare (conform spuselor lui H. Coandă)

Turbopropulsorul Coandă 1910 era conceput să genereze forță prin accelerarea unei canități de aer pusă în mișcare de o suflantă centrifugă și era situată în interiorul unui carenaj tronconic. Turbina era precedată de un aparat director care nu se rotea, format din 15 palete fixe curbate în sens orar, care se vede în toate pozele cu vederea din față a aparatului. În conformitate cu spusele lui Henri Coandă, după turbină (în avalul său) existau două zone de postcombustie, sub forma a două “tubulări de reacție”, situate în “amândouă părțile” fuselajului în interiorul aceluiași carenaj tronconic. În aceste “tubulări” avea loc probabil injectarea și arderea unui combustibil care producea “flăcări așa de puternice” încât se genera “o temperatură care se simțea foarte tare” incat a fost necesar să “acopere aceste flăcări, atât dedesubt cât și deasupra cu două plăci de mică”.

Nu există o altă dovadă a existenței acestor „tubulări de reacție” în afara propriilor declaratii înregistrate ale lui Henri Coandă în 1967, dar fără ajutorul postcombustiei, propulsorul, în configurația geometrică atât cât este cunoscută, nu ar fi putut genera o forța măsurată de 220 kgf.

Caracteristicile tehnice ale turbopropulsorului așa cum sunt indicate în pliantul de prezentare al avionului, erau: diametrul de 0,5 m, adâncimea de 1,10 m, turația minimă a turbinei 4.000 RPM, tracțiune de 50 CP (220 kgf).

Testarea aparatului s-a făcut în 16 sau 18 decembrie 1910, o dimineață rece de decembrie, fără reprezentanți oficiali întrucât avionul nu se înscrisese pentru teste oficiale. Cu ocazia testării acestui avion, Coandă constatat un fenomen cunoscut astăzi sub numele de efectul Coandă. Acetsta relata în interviu: „...Atuncea s-a petrecut ceva extraordinar. Flăcările jeturilor, în loc să iasă direct au început să se abată, să vie contra fuselajului. Ori, fuselajul era de lemn...”[1] Avionul s-a prăbușit și a ars, iar Coandă a scăpat deoarece nu purta centură și a fost aruncat afară la impact.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ extras dintr-un interviu dat de Henri Coanda la revenirea in Romania - probabil 1967



Liste referitoare la aviație

Aeronave · Aeronave civile · Aeronave militare · Aeronave experimentale · Aeronave robot · Fabricanți de aeronave · Fabricanți de motoare · Aeroporturi · Aeroporturi civile · Aeroporturi militare · Linii aeriene · Forțe aeriene · Armament aerian · Proiectile rachetă · Accidente aviatice majore · Accidente civile majore · Accidente militare majore · Decedați în accidente aviatice ·  ·