Becaţină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Becaţină
{{{5}}}
'
Clasificare ştiinţifică
Regn: Animalia
Subregn:
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: păsări (Aves)
Subclasă:
Supraordin:
Ordin: Charadriiformes
Suprafamilie:
Familia Scolopacidae
Subfamilie:
Gen: Gallinago
' {{{descrie9A}}}
' {{{descrie9B}}}
' {{{descrie9C}}}
Nume binomial
Nume: Gallinago gallinago
Clasificare: (Linnaeus, 1758)
'
' {{{descrie14}}}
'
' {{{descrie15A}}}
' {{{descrie15B}}}
' {{{descrie15C}}}
' {{{descrie16}}}
' {{{descrie17}}}
' {{{descrie18}}}
Răspândire
' {{{descrie19A}}}
' {{{descrie19B}}}
' {{{descrie19C}}}
' {{{descrie20}}}
' {{{descrie21}}}
' {{{descrie22}}}
' {{{descrie23}}}
' {{{descrie23A}}}
' {{{descrie23B}}}
' {{{descrie23C}}}
Vizualizare

Becaţina (Gallinago gallinago) este o pasăre de baltă, din familia Scolopacidae, ordinul Charadriiformes.

Cuprins

[modifică] Morfologie

Becaţinele sunt păsări de talie medie (25 - 28 cm) la care caracteristic este ciocul lung. Ochii sunt aşezaţi lateral, asigurându-le o rază vizuală mare. În comparaţie cu alte păsări de baltă, picioarele sunt mai scurte. Abdomenul păsării este albicios, iar pe flancurile corpului penajul este de culoare pestriţă brună. Ca aspect, tineretul se poate distinge cu greu de păsările adulte. În zbor becaţinele s-ar putea distinge destul de greu de alte specii, dacă nu ar emite sunete caracteristice.

[modifică] Răspândire

Păsările sunt răspândite în Eurasia, ajungând din regiunea mediteraneană până în Scandinavia, Marea Britanie sau America de Nord. În Germania becaţinele sunt pe lista păsărilor pe cale de dispariţie. Pericolul care ameninţă regresul efectivului de păsări nu este vânarea lor ci acţiunile de asanare şi drenare a terenurilor agricole, precum şi tasarea solului prin maşinile şi utilajele grele folosite în agricultură. Becaţinele sunt numai în parte păsări migratoare, ele migrând iarna spre sud numai din zonele mai reci.

[modifică] Subspecii - variante

[modifică] Mod de viaţă

Becaţinele preferă regiunile de păşuni umede sau smârcuri cu stuf, unde cuibăresc şi cresc puii. În solul umed afânat caută hrana, care constă din viermi, moluşte, crustacei, seminţe vegetale, insecte şi larvele acestora.

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Becaţină
Wikţionar
Caută Becaţină în Wikţionar, dicţionarul liber.