Bastionul Fierarilor din Braşov
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Aflat în colţul de nord-vest al cetăţii Braşov, Bastionul Fierarilor exista deja la 1521. Prima atestare documentară este datată însă opt ani mai târziu, în 1529. Având formă pentagonală, bastionul este construit pe trei nivele, cu guri pentru păcură şi goluri de tragere în care se puteau instala şi tunuri de calibru mic (bombarde). La început, probabil că pe locul Bastionului Fierarilor se afla un turn, menţionat încă din 1521, distrus de inundaţia din anul 1526, apoi refăcut în anul 1527, când sunt amintite pentru prima oară ruinele turnului fierarilor. Bastionul va fi extins în două rânduri, după 1526 şi în 1668. Un „turn al fierarilor” este menţionat în lista armamentului din anul 1562, ca aflându-se în cartierul „Catherina”, între turnurile olarilor şi franzelarilor - neidentificate astăzi. La 30 iulie 1667 o altă inundaţie, cauzată de o ploaie torenţială, a distrus fortificaţiile din acest loc, iar în 1668 Bastionul Fierarilor a primit forma sa definitivă. Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a transformat şi această fortificaţie într-o ruină, fiind refăcut de abia după 20 de ani. În interior, bastionul avea galerii din lemn sprijinite pe console. După 1734, va fi folosit doar în scopuri non militare, precum depozit de grâne şi locuinţă. În 1820, în locul turnului fierarilor, s-a ridicat o poartă mai mică - finisată de către meşterul constructor Joseph Jani - având stema Braşovului pe frontispiciu. Îngreunând foarte mult circulaţia, şi această poartă a fost demolată, în 1874. Bastionul a suferit importante reparaţii la 1709, adăugându-i-se arcade de cărămidă. În 1923 în bastion au fost aduse Arhivele Braşovului aflate în Casa Sfatului, şi rămân aici definitiv. În 1938, după ce o vreme a slujit muntelui de pietate, clădirea a fost renovată, ajungând la forma pe care o cunoaştem azi.
[modifică] Legături externe
- Bastionul Fierarilor, scurta prezentare
- Vezi pe harta Braşovului Bastionul Fierarilor
