Bătălia de la Adrianopol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bătălia de la Adrianopol
Parte a
Battle of Adrianople 378 en.svg
Schemǎ a bǎtǎliei de la Adrianopol
Informații generale
Perioadă 9 august 378
Loc Adrianopol, Tracia, Imperiul Roman de Răsărit (Turcia de astăzi)
Rezultat Victorie decisivă a goților
Combatanți
Vexilloid of the Roman Empire.svg Imperiul Roman de Răsărit Goți
Conducători
Flavius Julius Valens Fritigern
Alatheus
Saphrax
Efective
40.000–50.000 50.000-60.000
Pierderi
25.000–30.000 Necunoscute (probabil moderate)

Bătălia de la Adrianopol a fost o bǎtǎlie dintre goți (cea mai mare parte triburi vizigote și ostrogote), conduși de Fritigern și romani, conduși de împăratul Valens. Bătălia a avut loc la aproximativ 13 km nord de Adrianopol, în provincia romană Tracia, și s-a încheiat cu înfrângerea completă a romanilor. Această bătălie a fost unul dintre punctele de cotitură ale antichității târzii, care a accelerat dezintegrarea Imperiului Roman și a schimbat balanța puterii în favoarea popoarelor germanice.

Desfășurare[modificare | modificare sursă]

Valens încheie seria împǎraților relativ „șterși” care se interpun între Constantin și Theodosiu. În timpul lui a avut loc marea migrație a goților, care trec Dunǎrea în imperiu, fiind împinși de huni. Mișcǎrile popoarelor migratoare (germanice în special) au început încǎ din secolul al III-lea, dar invazia hunilor le impinge și le accelereazǎ infiltrarea în imperiu.

În 376 Valens le permitegoților să se stabileasca in Tracia. Doi ani mai târziu însuși Valens avea sa cadǎ victimǎ a acțiunii sale: goții se rǎsculaserǎ și, în bǎtǎlia de la Adrianopol, romanii suferǎ o grea înfrangere. Legiunile romane s-au luptat cu goții si cu hunii pânǎ la sfârșit, dar ele au fost înfrânte pe câmpul de luptǎ, opunand rezistențǎ atacului sǎlbatic al numeroșilor cǎlǎreți. Aceastǎ bǎtǎlie a marcat ascensiunea cavaleriei grele în Europa și a pus capǎt invincibilitații Romei.