Bătălia de la Adrianopol
| Bătălia de la Adrianopol | |
| Parte a | |
|---|---|
Schemǎ a bǎtǎliei de la Adrianopol |
|
| Informații generale | |
| Perioadă | 9 august 378 |
| Loc | Adrianopol, Tracia, Imperiul Roman de Răsărit (Turcia de astăzi) |
| Rezultat | Victorie decisivă a goților |
| Combatanți | |
| Conducători | |
| Flavius Julius Valens† | Fritigern |
| Efective | |
| 40.000–50.000 | 50.000-60.000 |
| Pierderi omenești | |
| 25.000–30.000 | Necunoscute (probabil moderate) |
| modifică |
|
Bătălia de la Adrianopol a fost o bǎtǎlie dintre goți (cea mai mare parte triburi vizigote și ostrogote), conduși de Fritigern și romani, conduși de împaratul Valens. Bătălia a avut loc aproximativ 13 km nord de la Adrianopol, în provincia romană Tracia, și sa încheiat în înfrângerea completă a romanilor. Una dintre punctele de cotitură ale antichității târzii, care a accelerat dezintegrarea Imperiului Roman și a schimbat balanța puterii în favoarea popoarelor germanice.
[modificare] Desfășurare
Valens, încheie seria împǎraților relativ “șterși” care se interpun între Constantin și Theodosiu. În timpul lui are loc marea migrație a goților care trec Dunǎrea în imperiu, împinși fiind de huni. Mișcǎrile popoarelor migratoare (germanice în special) au început încǎ din sec III, dar invazia hunilor le impinge și le accelereazǎ infiltrarea în imperiu.
În 376 Valens le permite sa se stabileasca in Tracia. Doi ani mai tarziu însusi Valens avea sa cadǎ victimǎ acțiunii sale, goții se rǎsculaserǎ și în bǎtǎlia de la Adrianopol, romanii suferǎ o grea înfrangere. Legiunile romane s-au luptat cu goții si cu hunii pânǎ la sfârșit, ele au fost înfrante pe câmpul de luptǎ, opunand rezistențǎ atacului sǎlbatic al numeroșilor cǎlǎreți. Aceastǎ bǎtǎlie a marcat ascensiunea cavaleriei grele în Europa și a pus capǎt invincibilitații Romei.