Agata
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Sf. Agata | |
|---|---|
 |
|
| Date importante | |
| Născut/ă | 235, Catania, Italia |
| Decedat/ă | 251, Catania |
| Venerat/ă în | Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă |
| Resturi pământeşti | Domul din Catania |
| Sărbătoare | 5 februarie |
| Însemne | Ramură de palmier, în timpul torurii |
| Patronaje | Alì, Capua, Catania, Gallipoli, Marcignago, Prossedi, Sant'Agata di Militello, Sant'Agata Fossili, Sant'Agata sul Santerno, Santhià, Besenello, Sant'Agata di Puglia, Trescore Cremasco, copatronă a Republicii San Marino |
Agata (n. 235, Catania, Sicilia, d. 251) este o sfântă şi martiră creştină.
Cuprins |
[modifică] Viaţa
Sfânta Agata s-a născut la Catania, în Sicilia, şi aici a suferit martiriul, probabil în cursul prigoanei din timpul împăratului Decius (249-251).
Conform izvoarelor istorice Sfânta Agata a fost cerută în căsătorie de Consulul Quintian, dar ea l-a refuzat, fiindcă îşi dăruise viaţa unui alt soţ: Cristos. Consulul a tot insistat, văzând că nu are succes în propunerile sale, a recurs la ameninţări, dar şi aceastea nu au convins-o pe Sfânta Agata să-şi schimbe răspunsul. Atunci Consulul Quibtian a dat-o pe mâna călăilor supunând-o unor torturi groaznice, în cele din urmă, deoarece nu a răspuns dorinţelor pretendentului, a fost aruncată pe cărbuni încinşi.
[modifică] Cult
Cultul ei s-a răspândit încă din antichitate în întreaga Biserică şi numele ei a fost introdus în Canonul Roman. Papa Simachus, în jurul anului 500, i-a închinat o biserică la Roma, pe Via Aurelia. Papa Grigore cel Mare i-a închinat o biserică ce fusese construită în cca. 460 de gotul Ricimer (care era arian), care se mai numeşte şi azi Santa Agata dei Goti.
Sfânta Agata este sărbătorită în Biserica Catolică la 5 februarie.
[modifică] Bibliografie
- Liturgia orelor, Arhiepiscopia romano-catolică Bucureşti, 1994, p. 1312.
- Schott-Messbuch, Freiburg 1962.
