Insecte ca sursă de hrană: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
→‎Note: {{Control de autoritate}}
Fără descriere a modificării
Linia 101: Linia 101:


Caracteristicile organoleptice depind de stadiul de dezvoltare al insectei (ou, larvă, pupă, nimfă sau adult) și se pot schimba semnificativ pe măsură ce o insectă se maturizează.<ref name="Kouřimská-2016" /> De exemplu, textura se poate schimba de la moale la crocant pe măsură ce o insectă se dezvoltă de la larvă la adult datorită creșterii chitinei exoscheletice.<ref name="Kouřimská-2016" /> Metoda de gătit este considerată cea mai puternică influență asupra aromei finale a insectelor comestibile.<ref name="Kouřimská-2016" /><ref name="Perez-Santaescolastica-2022" /> Metodele de gătire umedă, cum ar fi opărirea sau gătirea la abur, elimină feromonii și compușii de miros, rezultând o aromă mai blândă, în timp ce metodele de gătit uscat, cum ar fi prăjirea și coptul, introduc arome mai complexe.<ref name="Kouřimská-2016" /><ref name="Perez-Santaescolastica-2022" /><ref>{{Cite journal |last1=Żołnierczyk |first1=Anna K. |last2=Szumny |first2=Antoni |date=2021 |title=Sensory and Chemical Characteristic of Two Insect Species: Tenebrio molitor and Zophobas morio Larvae Affected by Roasting Processes |journal=Molecules |language=en |volume=26 |issue=9 |pages=2697 |doi=10.3390/molecules26092697 |issn=1420-3049 |pmc=8124484 |pmid=34064526 |doi-access=free }}</ref>
Caracteristicile organoleptice depind de stadiul de dezvoltare al insectei (ou, larvă, pupă, nimfă sau adult) și se pot schimba semnificativ pe măsură ce o insectă se maturizează.<ref name="Kouřimská-2016" /> De exemplu, textura se poate schimba de la moale la crocant pe măsură ce o insectă se dezvoltă de la larvă la adult datorită creșterii chitinei exoscheletice.<ref name="Kouřimská-2016" /> Metoda de gătit este considerată cea mai puternică influență asupra aromei finale a insectelor comestibile.<ref name="Kouřimská-2016" /><ref name="Perez-Santaescolastica-2022" /> Metodele de gătire umedă, cum ar fi opărirea sau gătirea la abur, elimină feromonii și compușii de miros, rezultând o aromă mai blândă, în timp ce metodele de gătit uscat, cum ar fi prăjirea și coptul, introduc arome mai complexe.<ref name="Kouřimská-2016" /><ref name="Perez-Santaescolastica-2022" /><ref>{{Cite journal |last1=Żołnierczyk |first1=Anna K. |last2=Szumny |first2=Antoni |date=2021 |title=Sensory and Chemical Characteristic of Two Insect Species: Tenebrio molitor and Zophobas morio Larvae Affected by Roasting Processes |journal=Molecules |language=en |volume=26 |issue=9 |pages=2697 |doi=10.3390/molecules26092697 |issn=1420-3049 |pmc=8124484 |pmid=34064526 |doi-access=free }}</ref>

Tabelul de mai jos oferă descriptori comuni de gust pentru o selecție de insecte comestibile.<ref name="Ramos-Elorduy-1998" /><ref name="Mishyna-2020" /> Gusturile vor varia în funcție de metoda de preparare (de exemplu, crudă, uscată, prăjită etc).
{| class="wikitable"
|+Descriptori de gust ai unei selecții de insecte comestibile<ref name="Ramos-Elorduy-1998" /><ref name="Mishyna-2020" /><ref name="Kouřimská-2016" />
!Insectă
!Denumire științifică
!Etapă de dezvoltare
!Gust
|-
|Vierme agave (alb)
|''Aegiale hesperiaris''<ref>{{Cite journal |last1=Molina-Vega |first1=Aracely |last2=Hernández-Domínguez |first2=Edna María |last3=Villa-García |first3=Matilde |last4=Álvarez-Cervantes |first4=Jorge |date=2021 |title=Comadia redtenbacheri (Lepidoptera: Cossidae) and Aegiale hesperiaris (Lepidoptera: Hesperiidae), two important edible insects of Agave salmiana (Asparagales: Asparagaceae): a review |url=https://link.springer.com/10.1007/s42690-020-00396-1 |journal=International Journal of Tropical Insect Science |language=en |volume=41 |issue=3 |pages=1977–1988 |doi=10.1007/s42690-020-00396-1 |s2cid=257159477 |issn=1742-7592}}</ref>
|Larvă
|Piele crocantă
|-
|Vierme agave (roșu)
|''Comadia redtenbacheri''<ref>{{Cite journal |last1=Kawahara |first1=Akito Y. |last2=Martinez |first2=Jose I. |last3=Plotkin |first3=David |last4=Markee |first4=Amanda |last5=Butterwort |first5=Violet |last6=Couch |first6=Christian D. |last7=Toussaint |first7=Emmanuel F. A. |date=2023-03-08 |title=Mezcal worm in a bottle: DNA evidence suggests a single moth species |url=https://peerj.com/articles/14948 |journal=PeerJ |language=en |volume=11 |pages=e14948 |doi=10.7717/peerj.14948|issn=2167-8359}}</ref>
|Larvă
|Picant
|-
|[[Formicide|Furnici]]
|Familia Formicidae
|Adult
|Dulce, nuci
|-
|Furnica dulgher
|''Camponotus'' spp.
|Adult
|Lămâie caramelizată
|-
|[[Formica]]
|''Formica'' spp.
|Adult
|Lime din Indonezia (''Citrus hystrix'')
|-
|Fluturele negru
|''Ascalapha odorata''
|Larvă
|Hering
|-
|Blattaria
|Ordin Blattodea
| -
|Ciupercă
|-
|Greieri
|Superfamilia Grylloidea
|Adult
|Pește
|-
|Helicoverpa zea
|''Helicoverpa zea''
|Larvă
|Porumb dulce
|-
|[[Libelulă|Libelule]]
|Infraordin Anisoptera
|Larvă
|Pește
|-
|Lăcuste
|Subordin Caelifera
|Adult
|Pește
|-
|Albine
|''Apis'' spp.
|Pui
|Unt, lapte, plante, vegetale, carne, ciuperci
|-
|[[Viermele galben de făină]]
|''Tenebrio molitor''
| -
|Nucă (larvă); pâine integrală (adult)
|-
|[[Pseudococcidae]]
|Family Pseudococcidae
| -
|Cartof prajit
|-
|[[Pentatomide]]
|Familia Pentatomidae
|Adult
|Măr
|-
|[[Termite]]
|Infraordin Isoptera
|Adult
|Nucă
|-
|[[Membracidae]]
|Familia Membracidae
| -
|Avocado, dovlecel
|-
|[[Viespi]]
|Subordin Apocrita
| -
|Semințe de pin
|-
|[[Corixidae]]
|Familia Corixidae
| -
|Caviar (ou); pește, crevete (adult)
|}


==Note==
==Note==

Versiunea de la 23 aprilie 2023 15:48

Insecte comestibile întregi, prăjite; mâncare stradală în Germania

Insectele ca sursă de hrană sau insectele comestibile sunt specii de insecte folosite pentru consumul uman. Se estimează că peste 2 miliarde de oameni mănâncă insecte în fiecare zi.[1] La nivel global, peste 2.000 de specii de insecte sunt considerate comestibile, deși pentru producția de masă industrializată și autorizarea la nivel regional pentru utilizare se discută despre un număr mult mai mic.[2][3][4][5] Multe insecte sunt foarte hrănitoare, dar conținutul nutrițional depinde de specie și de alți factori, cum ar fi dieta și vârsta.[6][7] Insectele oferă o mare varietate de arome și sunt consumate în mod obișnuit întregi sau sub formă de pudră folosită în diferite feluri de mâncare și produse alimentare procesate, precum burgeri, paste sau gustări.[8][9] Ca și alte alimente, pot exista riscuri asociate cu consumul de insecte, cum ar fi reacțiile alergice.[10] Pe măsură ce crește interesul comercial pentru insecte ca sursă de hrană, țările introduc noi reglementări pentru a supraveghea producția, procesarea, comercializarea și consumul.[11]

Insecte comestibile

Specii de insecte consumate frecvent

Tabelul de mai jos clasifică ordinele insectelor în funcție de numărul și procentul de specii confirmate a fi consumate și prezintă procentul fiecărui ordin de insecte din diversitatea speciilor de insecte cunoscute..[3] [12][13] Cu excepția ordinelor Orthoptera și Diptera, există o aliniere strânsă între diversitatea speciilor și consum, ceea ce sugerează că oamenii tind să mănânce acele insecte care sunt cele mai disponibile.[14]

Consumul uman de insecte după ordine taxonomice
Ordin Denumirea comună Numărul de specii confirmate consumate de oameni[3] Procentul de specii de insecte consumate de oameni (%)[3] Procentul din totalul speciilor de insecte (%)[12]
Coleoptera Coleoptere 696 33 38
Lepidoptera Fluturi, molii 362 17 16
Hymenoptera Albine, viespi, furnici 321 15 12
Orthoptera Lăcuste, greieri 278 13 2
Hemiptera Cicadoidea, cicadellidae, fulgoroidea, coccoidea 237 11 10
Odonata Libelule 61 3 1
Blattodea Termite, blattaria 59 3 1
Diptera Muște 37 2 15
Alte – 45 2 6

Geografia consumului de insecte

Numărul de specii de insecte comestibile pe țară

Consumul de specii de insecte variază în funcție de regiune din cauza diferențelor de mediu, ecosisteme și climă.[15][16] Numărul de specii de insecte consumate pe țară este cel mai mare în regiunile ecuatoriale și subtropicale, o reflectare a abundenței mai mari de insecte, a biodiversității observate la latitudini mai mici și a disponibilității acestora pe tot parcursul anului.[16][14][17]

Insecte comestibile pentru producția de masă industrializată

Pentru a crește interesul consumatorilor pe piețele occidentale, cum ar fi Europa și America de Nord, insectele au fost procesate într-o formă nerecunoscută, cum ar fi pulbere sau făină.[18] Factori politici, cadre universitare,[4] precum și producători de alimente pentru insecte pe scară largă, cum ar fi Entomofarms din Canada, Aspire Food Group din Statele Unite,[19] Protifarm și Protix din Țările de Jos și Bühler Group din Elveția, se concentrează pe șapte specii de insecte adecvate consumului uman, precum și producției industrializate în masă:[5]

  • Viermi de făină liofilizați ca aliment (sau ingredient alimentar)
    Viermi de făină liofilizați ca aliment (sau ingredient alimentar)
  • Viermi bivoli ca aliment (sau ingredient)
    Viermi bivoli ca aliment (sau ingredient)
  • Greieri de casă ca aliment (sau ingredient)
    Greieri de casă ca aliment (sau ingredient)
  • Lăcuste migratoare ca aliment (sau ingredient)
    Lăcuste migratoare ca aliment (sau ingredient)

Profil nutrițional

Viermi de făină liofilizați și viermi de făină mai mici.

Profilurile nutriționale ale insectelor comestibile sunt foarte variabile, având în vedere numărul mare de specii consumate.[7] Pe lângă diferențele dintre specii, conținutul nutrițional poate fi afectat de originea geografică și metoda de producție (sălbatică sau de fermă), dietă, vârstă, stadiu de dezvoltare și sex.[20][7] De exemplu, femelele greieri de casă (Acheta domestica) conțin mai multe grăsimi decât masculii, în timp ce masculii conțin mai multe proteine decât femelele.[21]

Unele insecte (de exemplu greierii, viermii de făină) sunt o sursă de proteină completă și oferă niveluri similare de aminoacizi esențiali ca și boabele de soia, deși mai puțin decât cazeina.[22][23] Au fibre alimentare, minerale esențiale, vitamine precum B12,[24] riboflavină și vitamina A și includ în mare parte grăsimi nesaturate.[25][26]

Caracteristici organoleptice

Caracteristicile organoleptice ale insectelor comestibile variază între specii și sunt influențate de mediu.[27] De exemplu, insectele acvatice comestibile, cum ar fi corixidele și larvele de libelule, au o aromă de pește, în timp ce dytiscidele au gust de scoici.[27][28][29] Mediul nu este întotdeauna un predictor al aromei, deoarece insectele comestibile terestre pot prezenta, de asemenea, arome asemănătoare peștelui (de exemplu greieri, lăcuste).[28][29] Au fost identificați peste 400 de compuși volatili responsabili pentru aroma și gustul insectelor comestibile.[8] Substanțele chimice feromonice contribuie la arome și gusturi înțepătoare la unele specii, iar prezența acizilor organici (cum ar fi acidul formic la furnici) face ca unele specii să aibă gust acru.[30]

Caracteristicile organoleptice depind de stadiul de dezvoltare al insectei (ou, larvă, pupă, nimfă sau adult) și se pot schimba semnificativ pe măsură ce o insectă se maturizează.[27] De exemplu, textura se poate schimba de la moale la crocant pe măsură ce o insectă se dezvoltă de la larvă la adult datorită creșterii chitinei exoscheletice.[27] Metoda de gătit este considerată cea mai puternică influență asupra aromei finale a insectelor comestibile.[27][8] Metodele de gătire umedă, cum ar fi opărirea sau gătirea la abur, elimină feromonii și compușii de miros, rezultând o aromă mai blândă, în timp ce metodele de gătit uscat, cum ar fi prăjirea și coptul, introduc arome mai complexe.[27][8][31]

Tabelul de mai jos oferă descriptori comuni de gust pentru o selecție de insecte comestibile.[28][30] Gusturile vor varia în funcție de metoda de preparare (de exemplu, crudă, uscată, prăjită etc).

Descriptori de gust ai unei selecții de insecte comestibile[28][30][27]
Insectă Denumire științifică Etapă de dezvoltare Gust
Vierme agave (alb) Aegiale hesperiaris[32] Larvă Piele crocantă
Vierme agave (roșu) Comadia redtenbacheri[33] Larvă Picant
Furnici Familia Formicidae Adult Dulce, nuci
Furnica dulgher Camponotus spp. Adult Lămâie caramelizată
Formica Formica spp. Adult Lime din Indonezia (Citrus hystrix)
Fluturele negru Ascalapha odorata Larvă Hering
Blattaria Ordin Blattodea - Ciupercă
Greieri Superfamilia Grylloidea Adult Pește
Helicoverpa zea Helicoverpa zea Larvă Porumb dulce
Libelule Infraordin Anisoptera Larvă Pește
Lăcuste Subordin Caelifera Adult Pește
Albine Apis spp. Pui Unt, lapte, plante, vegetale, carne, ciuperci
Viermele galben de făină Tenebrio molitor - Nucă (larvă); pâine integrală (adult)
Pseudococcidae Family Pseudococcidae - Cartof prajit
Pentatomide Familia Pentatomidae Adult Măr
Termite Infraordin Isoptera Adult Nucă
Membracidae Familia Membracidae - Avocado, dovlecel
Viespi Subordin Apocrita - Semințe de pin
Corixidae Familia Corixidae - Caviar (ou); pește, crevete (adult)

Note

  1. ^ Pap, Fundacja (). „Expert: More than 2 billion people worldwide eat insects every day”. Science in Poland (în engleză). Accesat în . 
  2. ^ van Huis, Arnold; Van Itterbeeck, Van Itterbeeck; Klunder, Harmke (). Edible Insects: Future prospects for food and security (PDF). FAO. Rome: Food and Agriculture Organization. ISBN 978-92-5-107595-1. 
  3. ^ a b c d Jongema, Yde (). „List of edible insects of the world (April 1, 2017)”. Wageningen University & Research (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ a b Christos I Rumbos, Christos G Athanassiou (3 April 2021): ‘Insects as Food and Feed: If You Can't Beat Them, Eat Them!'—To the Magnificent Seven and Beyond. In: Journal of Insect Science, Volume 21, Issue 2, March 2021, 9, https://doi.org/10.1093/jisesa/ieab019.
  5. ^ a b van Huis, Arnold (). Insects As Food and Feed: From Production to Consumption. ISBN 9789086862962. 
  6. ^ Rumpold, Birgit A.; Schlüter, Oliver K. (). „Nutritional composition and safety aspects of edible insects”. Molecular Nutrition & Food Research (în engleză). 57 (5): 802–823. doi:10.1002/mnfr.201200735. PMID 23471778. 
  7. ^ a b c van Huis, Arnold; Rumpold, Birgit; Maya, Cassandra; Roos, Nanna (). „Nutritional Qualities and Enhancement of Edible Insects”. Annual Review of Nutrition (în engleză). 41 (1): 551–576. doi:10.1146/annurev-nutr-041520-010856. ISSN 0199-9885. PMID 34186013. 
  8. ^ a b c d Perez-Santaescolastica, Cristina; De Winne, Ann; Devaere, Jolien; Fraeye, Ilse (). „The flavour of edible insects: A comprehensive review on volatile compounds and their analytical assessment”. Trends in Food Science & Technology (în engleză). 127: 352–367. doi:10.1016/j.tifs.2022.07.011. 
  9. ^ Melgar‐Lalanne, Guiomar; Hernández‐Álvarez, Alan‐Javier; Salinas‐Castro, Alejandro (). „Edible Insects Processing: Traditional and Innovative Technologies”. Comprehensive Reviews in Food Science and Food Safety (în engleză). 18 (4): 1166–1191. doi:10.1111/1541-4337.12463. ISSN 1541-4337. PMID 33336989. 
  10. ^ Huis, Arnold (). „Edible insects: Challenges and prospects”. Entomological Research (în engleză). 52 (4): 161–177. doi:10.1111/1748-5967.12582. ISSN 1738-2297. 
  11. ^ Lähteenmäki-Uutela, A.; Marimuthu, S.B; Meijer, N. (). „Regulations on insects as food and feed: a global comparison”. Journal of Insects as Food and Feed (în engleză). 7 (5): 849–856. doi:10.3920/JIFF2020.0066. ISSN 2352-4588. 
  12. ^ a b Stork, Nigel E. (). „How Many Species of Insects and Other Terrestrial Arthropods Are There on Earth?”. Annual Review of Entomology (în engleză). 63 (1): 31–45. doi:10.1146/annurev-ento-020117-043348. ISSN 0066-4170. PMID 28938083. 
  13. ^ Huis, Arnold van (). Edible insects : future prospects for food and feed security. Rome. ISBN 978-92-5-107596-8. OCLC 868923724. 
  14. ^ a b Cruz y Celis Peniche, Patricio (ianuarie 2022). „Drivers of insect consumption across human populations”. Evolutionary Anthropology: Issues, News, and Reviews (în engleză). 31 (1): 45–59. doi:10.1002/evan.21926. ISSN 1060-1538. PMID 34644813. 
  15. ^ Harris, Marvin (). Good to eat : riddles of food and culture. Prospect Heights, Ill.: Waveland Press. ISBN 1-57766-015-3. OCLC 43638785. 
  16. ^ a b Lesnik, Julie J. (). „Not just a fallback food: global patterns of insect consumption related to geography, not agriculture”. American Journal of Human Biology. 29 (4): e22976. doi:10.1002/ajhb.22976. ISSN 1042-0533. PMID 28146300. 
  17. ^ Kishimoto-Yamada, Keiko; Itioka, Takao (octombrie 2015). „How much have we learned about seasonality in tropical insect abundance since Wolda (1988)?: Seasonality in tropical insect abundance”. Entomological Science (în engleză). 18 (4): 407–419. doi:10.1111/ens.12134. 
  18. ^ Melgar‐Lalanne, Guiomar; Hernández‐Álvarez, Alan-Javier; Salinas‐Castro, Alejandro (). „Edible Insects Processing: Traditional and Innovative Technologies”. Comprehensive Reviews in Food Science and Food Safety (în engleză). 18 (4): 1166–1191. doi:10.1111/1541-4337.12463 Accesibil gratuit. ISSN 1541-4337. PMID 33336989. 
  19. ^ Carson, Erin (). „You're going to be eating crickets, so just get over it”. Cnet. Arhivat din original la . 
  20. ^ Kulma, Martin; Kouřimská, Lenka; Homolková, Dana; Božik, Matěj; Plachý, Vladimír; Vrabec, Vladimír (). „Effect of developmental stage on the nutritional value of edible insects. A case study with Blaberus craniifer and Zophobas morio”. Journal of Food Composition and Analysis (în engleză). 92: 103570. doi:10.1016/j.jfca.2020.103570. ISSN 0889-1575. 
  21. ^ Kulma, Martin; Kouřimská, Lenka; Plachý, Vladimír; Božik, Matěj; Adámková, Anna; Vrabec, Vladimír (). „Effect of sex on the nutritional value of house cricket, Acheta domestica L”. Food Chemistry (în engleză). 272: 267–272. doi:10.1016/j.foodchem.2018.08.049. ISSN 0308-8146. PMID 30309543. 
  22. ^ Yi, Liya; Lakemond, Catriona M. M.; Sagis, Leonard M. C.; Eisner-Schadler, Verena; van Huis, Arnold; van Boekel, Martinus A. J. S. (). „Extraction and characterisation of protein fractions from five insect species”. Food Chemistry (în engleză). 141 (4): 3341–3348. doi:10.1016/j.foodchem.2013.05.115. ISSN 0308-8146. PMID 23993491. 
  23. ^ Van Huis, Arnold (). „Edible insects contributing to food security?”. Agriculture & Food Security. 4 (20). doi:10.1186/s40066-015-0041-5 Accesibil gratuit. 
  24. ^ Schmidt, Anatol; Call, Lisa; Macheiner, Lukas; Mayer, Helmut K. (). „Determination of vitamin B12 in four edible insect species by immunoaffinity and ultra-high performance liquid chromatography”. Food Chemistry. 281: 124–129. doi:10.1016/j.foodchem.2018.12.039. PMID 30658738. 
  25. ^ https://www.huffingtonpost.com/2014/02/10/eating-bugs-food_n_4726371.html?slideshow=true Here's Why You Should Start Eating (More) Bugs
  26. ^ FAO: Edible insects: future prospects for food and feed security. Online: PDF Arhivat în , la Wayback Machine..
  27. ^ a b c d e f g Kouřimská, Lenka; Adámková, Anna (). „Nutritional and sensory quality of edible insects”. NFS Journal (în engleză). 4: 22–26. doi:10.1016/j.nfs.2016.07.001. ISSN 2352-3646. 
  28. ^ a b c d Ramos-Elorduy, Julieta (). Creepy crawly cuisine : the gourmet guide to edible insects. Peter Menzel, Nancy Esteban. Rochester, VT. ISBN 0-89281-747-X. OCLC 37966440. 
  29. ^ a b „Insects as Food | Nebraska Extension in Lancaster County”. lancaster.unl.edu. Accesat în . 
  30. ^ a b c Mishyna, Maryia; Chen, Jianshe; Benjamin, Ofir (). „Sensory attributes of edible insects and insect-based foods – Future outlooks for enhancing consumer appeal”. Trends in Food Science & Technology (în engleză). 95: 141–148. doi:10.1016/j.tifs.2019.11.016. ISSN 0924-2244. 
  31. ^ Żołnierczyk, Anna K.; Szumny, Antoni (). „Sensory and Chemical Characteristic of Two Insect Species: Tenebrio molitor and Zophobas morio Larvae Affected by Roasting Processes”. Molecules (în engleză). 26 (9): 2697. doi:10.3390/molecules26092697 Accesibil gratuit. ISSN 1420-3049. PMC 8124484 Accesibil gratuit. PMID 34064526. 
  32. ^ Molina-Vega, Aracely; Hernández-Domínguez, Edna María; Villa-García, Matilde; Álvarez-Cervantes, Jorge (). „Comadia redtenbacheri (Lepidoptera: Cossidae) and Aegiale hesperiaris (Lepidoptera: Hesperiidae), two important edible insects of Agave salmiana (Asparagales: Asparagaceae): a review”. International Journal of Tropical Insect Science (în engleză). 41 (3): 1977–1988. doi:10.1007/s42690-020-00396-1. ISSN 1742-7592. 
  33. ^ Kawahara, Akito Y.; Martinez, Jose I.; Plotkin, David; Markee, Amanda; Butterwort, Violet; Couch, Christian D.; Toussaint, Emmanuel F. A. (). „Mezcal worm in a bottle: DNA evidence suggests a single moth species”. PeerJ (în engleză). 11: e14948. doi:10.7717/peerj.14948. ISSN 2167-8359. 

Legături externe

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insecte_ca_sursă_de_hrană&oldid=15665618