Complexul Mesia: Diferență între versiuni
Creată prin traducerea paginii „Messiah complex” |
(Nicio diferență)
|
Versiunea de la 15 aprilie 2020 13:58
Complexul Mesia (complexul lui Hristos, complexul lui Isus, complexul eroului-salvator Mesia sau complexul salvatorului) este o stare de spirit (stare a minții) în care un individ are credința că este destinat să devină salvator [1] astăzi sau în viitorul apropiat. [2] Termenul se poate referi, de asemenea, la o stare de spirit în care un individ consideră că este responsabil pentru salvarea sau asistarea celorlalți.
Delir religios
Termenul „complex mesia” nu este abordat în Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM), deoarece nu este un termen clinic și nici o tulburare diagnostică. Cu toate acestea, simptomele tulburării seamănă îndeaproape cu cele întâlnite la indivizii care suferă de iluzii de măreție sau că au imagini de sine grandioase, care se îndreaptă spre diagnosticul de paranoia.[3] E identificată în mod special ca o categorie de delir religios, amăgire religioasă, care se referă la credințe fixe puternice care provoacă suferință sau dizabilitate mintală.[4] Este tipul de delir religios care este clasificat ca grandios, în timp ce celelalte două categorii sunt: persecuție și denigrare.[5] Un exemplu sugerat al acestui tip de delir a fost cazul lui Pavel, care a declarat că Dumnezeu i-a vorbit, spunându-i că va servi drept canal de comunicare pentru ca oamenii să se schimbe.[6] Așa-numita teză Kent-Flew a susținut că experiența lui a implicat halucinații auditive și vizuale.
Exemple
În ceea ce privește atitudinea în care un individ se vede a fi nevoit să salveze pe un altul sau un grup de oameni săraci, există ideea că acțiunea umflă propriul simț al importanței și reduce abilitățile și abilitățile oamenilor pe care îi ajută să-și îmbunătățească vieți proprii [7]
Complexul Mesia este cel mai adesea raportat la pacienții care suferă de tulburare bipolară și schizofrenie. Când complexul Mesia se manifestă în cadrul unei persoane religioase după o vizită la Ierusalim, acesta poate fi identificată ca o psihoză cunoscută sub numele de sindromul Ierusalimului.[8]
Complexul Mesia la astfel de indivizi poate provoca consecințe de neimaginat atunci când este combinat cu trăsături narcisiste și paranoice. [9]
În istorie
- ^ „Messiah Complex Psychology”. flowpsychology.com. Accesat în .
- ^ Kelsey, Darren (). Media and Affective Mythologies: Discourse, Archetypes and Ideology in Contemporary Politics. Cham, Switzerland: Palgrave Macmillan. p. 155. ISBN 978-3-319-60758-0.
- ^ Haycock, Dean (). Characters on the Couch: Exploring Psychology through Literature and Film: Exploring Psychology through Literature and Film. Santa Barbara, CA: ABC-CLIO. p. 151. ISBN 9781440836985.
- ^ Clarke, Isabel (). Psychosis and Spirituality: Consolidating the New Paradigm, Second Edition. Oxford: Wiley Blackwell. p. 240. ISBN 9780470683484.
- ^ Clarke, Isabel (). Psychosis and Spirituality: Consolidating the New Paradigm, Second Edition. Hoboken, NJ: John Wiley & Sons. p. 240. ISBN 9780470683484.
- ^ Habermas, Gary; Flew, Antony (). Resurrected?: An Atheist and Theist Dialogue. Oxford: Rowman & Littlefield Publishers. p. 9. ISBN 0742542254.
- ^ Corbett, Steve; Fikkert, Brian (). Helping Without Hurting in Short-Term Missions: Leader's Guide. Moody Publishers. ISBN 978-0-8024-9188-6.
- ^ „Dangerous delusions: The Messiah Complex and Jerusalem Syndrome”. Freethought Nation. Accesat în .
- ^ Haycock, Dean (). Characters on the Couch: Exploring Psychology through Literature and Film: Exploring Psychology through Literature and Film. Santa Barbara, CA: ABC-CLIO. p. 152. ISBN 9781440836985.