Homo sapiens: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
Linia 67: Linia 67:
Începând cu anii 2000, disponibilitatea datelor din [[arheogenetică]] și genetica populației a dus la apariția unei imagini mult mai detaliate, intermediare între cele două scenarii concurente prezentate mai sus: [[Originea africană recentă a oamenilor moderni|Extinderea recentă Out-of-Africa]] pentru partea predominantă a strămoșilor umani moderni, în timp ce au existat, de asemenea, [[Încrucișare între oamenii arhaici și moderni|încrucișări mixte]] cu oamenii arhaici regionali.<ref>{{cite journal | last1 = Green | first1 = RE | last2 = Krause | first2 = J | last3 = Briggs | first3 = Adrian W. | last4 = Maricic | first4 = Tomislav | last5 = Stenzel | first5 = Udo | last6 = Kircher | first6 = Martin | last7 = Patterson | first7 = Nick | last8 = Li | first8 = Heng | last9 = Zhai | first9 = Weiwei | last10 = Fritz | first10 = Markus Hsi-Yang | last11 = Hansen | first11 = Nancy F. | last12 = Durand | first12 = Eric Y. | last13 = Malaspinas | first13 = Anna-Sapfo | last14 = Jensen | first14 = Jeffrey D. | last15 = Marques-Bonet | first15 = Tomas | last16 = Alkan | first16 = Can | last17 = Prüfer | first17 = Kay | last18 = Meyer | first18 = Matthias | last19 = Burbano | first19 = Hernán A. | last20 = Good | first20 = Jeffrey M. | last21 = Schultz | first21 = Rigo | last22 = Aximu-Petri | first22 = Ayinuer | last23 = Butthof | first23 = Anne | last24 = Höber | first24 = Barbara | last25 = Höffner | first25 = Barbara | last26 = Siegemund | first26 = Madlen | last27 = Weihmann | first27 = Antje | last28 = Nusbaum | first28 = Chad | last29 = Lander | first29 = Eric S. | last30 = Russ | first30 = Carsten | date=May 2010 | title = A draft sequence of the Neandertal genome | journal = Science | volume = 328 | issue = 5979| pages = 710–22 | doi = 10.1126/science.1188021 | pmid = 20448178 |bibcode = 2010Sci...328..710G | display-authors = 29 | pmc=5100745}}
Începând cu anii 2000, disponibilitatea datelor din [[arheogenetică]] și genetica populației a dus la apariția unei imagini mult mai detaliate, intermediare între cele două scenarii concurente prezentate mai sus: [[Originea africană recentă a oamenilor moderni|Extinderea recentă Out-of-Africa]] pentru partea predominantă a strămoșilor umani moderni, în timp ce au existat, de asemenea, [[Încrucișare între oamenii arhaici și moderni|încrucișări mixte]] cu oamenii arhaici regionali.<ref>{{cite journal | last1 = Green | first1 = RE | last2 = Krause | first2 = J | last3 = Briggs | first3 = Adrian W. | last4 = Maricic | first4 = Tomislav | last5 = Stenzel | first5 = Udo | last6 = Kircher | first6 = Martin | last7 = Patterson | first7 = Nick | last8 = Li | first8 = Heng | last9 = Zhai | first9 = Weiwei | last10 = Fritz | first10 = Markus Hsi-Yang | last11 = Hansen | first11 = Nancy F. | last12 = Durand | first12 = Eric Y. | last13 = Malaspinas | first13 = Anna-Sapfo | last14 = Jensen | first14 = Jeffrey D. | last15 = Marques-Bonet | first15 = Tomas | last16 = Alkan | first16 = Can | last17 = Prüfer | first17 = Kay | last18 = Meyer | first18 = Matthias | last19 = Burbano | first19 = Hernán A. | last20 = Good | first20 = Jeffrey M. | last21 = Schultz | first21 = Rigo | last22 = Aximu-Petri | first22 = Ayinuer | last23 = Butthof | first23 = Anne | last24 = Höber | first24 = Barbara | last25 = Höffner | first25 = Barbara | last26 = Siegemund | first26 = Madlen | last27 = Weihmann | first27 = Antje | last28 = Nusbaum | first28 = Chad | last29 = Lander | first29 = Eric S. | last30 = Russ | first30 = Carsten | date=May 2010 | title = A draft sequence of the Neandertal genome | journal = Science | volume = 328 | issue = 5979| pages = 710–22 | doi = 10.1126/science.1188021 | pmid = 20448178 |bibcode = 2010Sci...328..710G | display-authors = 29 | pmc=5100745}}
{{cite journal | last1 = Reich | first1 = D | last2 = Patterson | first2 = Nick | last3 = Kircher | first3 = Martin | last4 = Delfin | first4 = Frederick | last5 = Nandineni | first5 = Madhusudan R. | last6 = Pugach | first6 = Irina | last7 = Ko | first7 = Albert Min-Shan | last8 = Ko | first8 = Ying-Chin | last9 = Jinam | first9 = Timothy A. | last10 = Phipps | first10 = Maude E. | last11 = Saitou | first11 = Naruya | last12 = Wollstein | first12 = Andreas | last13 = Kayser | first13 = Manfred | last14 = Pääbo | first14 = Svante | last15 = Stoneking | first15 = Mark | year = 2011 | title = Denisova admixture and the first modern human dispersals into southeast Asia and oceania | url = | journal = Am J Hum Genet | volume = 89 | issue = 4| pages = 516–28 | doi = 10.1016/j.ajhg.2011.09.005 | pmid = 21944045 | pmc=3188841}}</ref>
{{cite journal | last1 = Reich | first1 = D | last2 = Patterson | first2 = Nick | last3 = Kircher | first3 = Martin | last4 = Delfin | first4 = Frederick | last5 = Nandineni | first5 = Madhusudan R. | last6 = Pugach | first6 = Irina | last7 = Ko | first7 = Albert Min-Shan | last8 = Ko | first8 = Ying-Chin | last9 = Jinam | first9 = Timothy A. | last10 = Phipps | first10 = Maude E. | last11 = Saitou | first11 = Naruya | last12 = Wollstein | first12 = Andreas | last13 = Kayser | first13 = Manfred | last14 = Pääbo | first14 = Svante | last15 = Stoneking | first15 = Mark | year = 2011 | title = Denisova admixture and the first modern human dispersals into southeast Asia and oceania | url = | journal = Am J Hum Genet | volume = 89 | issue = 4| pages = 516–28 | doi = 10.1016/j.ajhg.2011.09.005 | pmid = 21944045 | pmc=3188841}}</ref>

=== ''Homo sapiens'' timpurii===
{{see|Paleoliticul mijlociu|Musterian|Homo sapiens idaltu}}
[[File:Skhul.JPG|thumb|right|upright=0.9|Skhul V (datat la aproximativ 80.000-120.000 de ani), prezentând un amestec de trăsături arhaice și moderne.]]

Termenul [[Paleoliticul mijlociu]] este destinat să acopere perioada dintre prima apariție a lui ''H. sapiens'' (aproximativ 300.000 de ani în urmă) și apariția unei modernități comportamentale depline (aproximativ 50.000 de ani în urmă, corespunzând cu începutul [[Paleoliticul superior|Paleoliticului superior]]).

Multe dintre descoperirile umane moderne timpurii, precum [[Omul de Kibish]], [[Homo sapiens idaltu]], [[Jebel Irhoud]] și [[Peștera cu Oase]] prezintă un amestec de trăsături arhaice și moderne.<ref name="Oppenheimer">{{cite book |last=Oppenheimer |first=S. |title=Out of Eden: The Peopling of the World |year=2003 |isbn=978-1-84119-697-8}}</ref><ref>{{Cite journal|doi=10.1073/pnas.2035108100 |last1=Trinkaus |first1=E. |last2=Moldovan |first2=O. |last3=Milota |first3=Ș. |last4=Bîlgăr |first4=A. |last5=Sarcina |first5=L. |last6=Athreya |first6=S. |last7=Bailey |first7=S. E. |last8=Rodrigo |first8=R. |last9=Gherase |first9=M. |last10=Higham |first10=T. |last11=Ramsey |first11=C. B. |last12=Van Der Plicht |first12=J. |year=2003 |title=An early modern human from Peștera cu Oase, Romania |journal=PNAS |volume=100 |issue=20|pages=11231–36 |pmid=14504393 |pmc=208740 |bibcode=2003PNAS..10011231T |display-authors=8 }}</ref><ref name="NAT-20170607a">{{cite journal |last=Callaway |first=Ewan |title=Oldest Homo sapiens fossil claim rewrites our species' history |url= http://www.nature.com/news/oldest-homo-sapiens-fossil-claim-rewrites-our-species-history-1.22114 |date=7 June 2017 |journal=[[Nature (journal)|Nature]] |doi=10.1038/nature.2017.22114 |accessdate=11 June 2017 }}</ref> Skhul V, de exemplu, are arcadele frunții proeminente și [[prognatism]]. Cu toate acestea, craniul este destul de rotunjit, distinct de cel al [[Neanderthal]]ilor și este similar cu craniul oamenilor moderni. Nu este sigur dacă trăsăturile robuste ale unora dintre oamenii moderni timpurii, precum Skhul V, reflectă strămoși micști sau păstrarea trăsăturilor mai vechi.<ref name="Reich et al.">{{Cite journal|first=David |last=Reich |first2=Richard E. |last2=Green |first3=Martin |last3=Kircher |first4=Johannes |last4=Krause |first5=Nick |last5=Patterson |first6=Eric Y. |last6=Durand |first7=Bence |last7=Viola |first8=Adrian W. |last8=Briggs |first9=Udo |last9=Stenzel |first10=Philip L. F. |last10=Johnson |first11=Tomislav |last11=Maricic |first12=Jeffrey M. |last12=Good |first13=Tomas |last13=marques-Bonet |first14=Can |last14=Alkan |first15=Qiaomei |last15=Fu |first16=Swapan |last16=Mallick |first17=Heng |last17=Li |first18=Matthias |last18=Meyer |first19=Evan E. |last19=Eichler |first20=Mark |last20=Stoneking |first21=Michael |last21=Richards |first22=Sahra |last22=Talamo |first23=Michael V. |last23=Shunkov |first24=Anatoli P. |last24=Derevianko |first25=Jean-Jacques |last25=Hublin |first26=Janet |last26=Kelso |first27=Montgomery |last27=Slatkin |lastauthoramp=yes |first28=Svante |last28=Pääbo |display-authors=8 |year=2010 |title=Genetic history of an archaic hominin group from Denisova Cave in Siberia |journal=[[Nature (journal)|Nature]] |volume=468 |issue=7327 |pages=1053–60 |doi=10.1038/nature09710 |pmid=21179161|bibcode= 2010Natur.468.1053R |pmc=4306417 }}</ref><ref>{{cite journal|last=Trinkaus |first=Erik |title=Early modern humans |journal=Annual Review of Anthropology |date=October 2005 |volume=34 |issue=1 |pages=207–30 |doi=10.1146/annurev.anthro.34.030905.154913}}</ref>

Scheletul „gracil” sau ușor construit al oamenilor moderni anatomic a fost conectat la o schimbare a comportamentului, incluzând o cooperare sporită și „transportul resurselor”.<ref>{{cite book|author1=Meldrum, Jeff |author2=Hilton, Charles E. |title=From Biped to Strider: The Emergence of Modern Human Walking, Running, and Resource Transport |url=https://books.google.com/books?id=IfIWVrxg-hEC |date=31 March 2004 |publisher=Springer Science & Business Media |isbn=978-0-306-48000-3}}</ref><ref>{{cite book |author1=Vonk, Jennifer |author2=Shackelford, Todd K. |title=The Oxford Handbook of Comparative Evolutionary Psychology |url=https://books.google.com/books?id=btS8XyqTY6MC&pg=PA429 |date=13 February 2012 |publisher=Oxford University Press, USA |isbn=978-0-19-973818-2 |pages=429–}}</ref>

Există dovezi că dezvoltarea caracteristică a creierului uman, în special cortexul prefrontal, s-a datorat „unei accelerații excepționale a evoluției metabolomului ... paralel cu o reducere drastică a forței musculare. Schimbările metabolice rapide observate în creier și mușchi, împreună cu abilitățile cognitive unice umane și performanța musculară scăzută, ar putea reflecta mecanisme paralele în evoluția umană".<ref>{{cite journal |doi=10.1371/journal.pbio.1001871 |pmid=24866127 |title=Exceptional Evolutionary Divergence of Human Muscle and Brain Metabolomes Parallels Human Cognitive and Physical Uniqueness |journal=PLoS Biology |volume=12 |issue=5 |pages=e1001871 |year=2014 |last1=Bozek |first1=Katarzyna |last2=Wei |first2=Yuning |last3=Yan |first3=Zheng |last4=Liu |first4=Xiling |last5=Xiong |first5=Jieyi |last6=Sugimoto |first6=Masahiro |last7=Tomita |first7=Masaru |last8=Pääbo |first8=Svante |last9=Pieszek |first9=Raik |last10=Sherwood |first10=Chet C. |last11=Hof |first11=Patrick R. |last12=Ely |first12=John J. |last13=Steinhauser |first13=Dirk |last14=Willmitzer |first14=Lothar |last15=Bangsbo |first15=Jens |last16=Hansson |first16=Ola |last17=Call |first17=Josep |last18=Giavalisco |first18=Patrick |last19=Khaitovich |first19=Philipp |pmc=4035273}}</ref> [[Sulițele Schöningen]] sunt dovezi că abilități tehnologice complexe existau deja în urmă cu 300.000 de ani. ''H. heidelbergensis'' avea deja abilități intelectuale și cognitive precum planificarea anticipativă, gândire și acțiune care până acum au fost atribuite numai omului modern.<ref>{{cite encyclopedia|last=Thieme |first=H |year=2007 |title=Der große Wurf von Schöningen: Das neue Bild zur Kultur des frühen Menschen |pages=224–28 |encyclopedia=Die Schöninger Speere – Mensch und Jagd vor 400 000 Jahren |publisher=Konrad Theiss Verlag |isbn=978-3-89646-040-0}}</ref><ref>{{cite encyclopedia|last=Haidle |first=M.N. |year=2006 |title=Menschenaffen? Affenmenschen? Mensch! Kognition und Sprache im Altpaläolithikum |pages=69–97 |editor-last=Conard |editor-first=N.J. |encyclopedia=Woher kommt der Mensch |publisher=Attempto Verlag |isbn=3-89308-381-2}}</ref>

Amestecul continuu în cadrul populațiilor umane anatomic moderne fac dificilă estimarea vârstei celor mai recenți strămoși comuni matriliniar și patriliniari ale populațiilor moderne ([[Eva mitocondrială]] și [[Adam cu cromozomul Y]]). Estimările vârstei lui Adam cu cromozomul Y au fost împinse semnificativ înapoi în timp odată cu descoperirea în 2013 a unei linii cromozomiale Y antice, până acum probabil peste 300.000 de ani.{{refn|group=note|(95% confidence interval 237–581 kya)<ref>{{Cite journal|last1=Mendez |first1=Fernando |last2=Krahn |first2=Thomas |last3=Schrack |first3=Bonnie |last4=Krahn |first4=Astrid-Maria |last5=Veeramah |first5=Krishna |last6=Woerner |first6=August |last7=Fomine |first7=Forka Leypey Mathew |last8=Bradman |first8=Neil |last9=Thomas |first9=Mark |title=An African American paternal lineage adds an extremely ancient root to the human Y chromosome phylogenetic tree |journal=American Journal of Human Genetics |date=7 March 2013 |doi=10.1016/j.ajhg.2013.02.002 |url=http://haplogroup-a.com/Ancient-Root-AJHG2013.pdf |volume=92 |issue=3 |pages=454–59 |pmid=23453668 |pmc=3591855}}</ref>}} Cu toate acestea, nu a existat nici o raportare a supraviețuirii ADN-ului cromozomial sau mitocondrial derivând în mod clar de la oamenii arhaici (care ar împinge înapoi vârsta celui mai recent strămoș patriliniari sau matriliniar la peste 500.000 de ani).<ref>{{cite journal |authors=Krings M, Stone A, Schmitz RW, Krainitzki H, Stoneking M, Pääbo S |title=Neandertal DNA sequences and the origin of modern humans |journal=Cell |volume=90 |issue=1 |pages=19–30 |date=July 1997 |pmid=9230299 |doi=10.1016/S0092-8674(00)80310-4}}</ref><ref>{{cite web|url= http://www.sciencemag.org/news/2004/03/no-neandertals-gene-pool |last=Hill |first= Deborah |date=16 March 2004 |title=No Neandertals in the Gene Pool |publisher=Science |accessdate=2019-05-06}}</ref><ref>{{cite journal|last=Serre |year=2004 |title=No evidence of Neandertal mtDNA contribution to early modern humans |journal=PLoS Biology |volume=2 |issue=3 |pages=313–17 |pmid=15024415 |doi=10.1371/journal.pbio.0020057 |last2=Langaney |first2=A |last3=Chech |first3=M |last4=Teschler-Nicola |first4=M |last5=Paunovic |first5=M |last6=Mennecier |first6=P |last7=Hofreiter |first7=M |last8=Possnert |first8=G |last9=Pääbo |first9=S |pmc=368159 |first1=D |authorlink4=Maria Teschler-Nicola}}</ref>

Dinții fosili găsiți în pestera Qesem (Israel) și datați la o vechime de 400.000-200.000 de ani în urmă au fost comparați cu materialul dentar de la hominizi mai tineri (acum 120.000-80.000 de ani), Skhul și Qafzeh.{{refn|group=note|"Although none of the Qesem teeth shows a suite of Neanderthal characters, a few traits may suggest some affinities with members of the Neanderthal evolutionary lineage. However, the balance of the evidence suggests a closer similarity with the Skhul/Qafzeh dental material, although many of these resemblances likely represent plesiomorphous features."<ref>{{cite journal|last1=Hershkovitz |first1=I |last2=Smith |first2=P |last3=Sarig |first3=R |last4=Quam |first4=R |last5=Rodríguez |first5=L |last6=García |first6=R |last7=Arsuaga |first7=JL |last8=Barkai |first8=R |last9=Gopher |first9=A |title=Middle pleistocene dental remains from Qesem Cave (Israel) |journal=American Journal of Physical Anthropology |year=2011 |volume=144 |issue=4 |pages=575–592|doi=10.1002/ajpa.21446 |pmid=21404234 }}</ref>}}

==Note==
<references group="note"/>


==Referințe==
==Referințe==

Versiunea de la 25 octombrie 2019 15:58

Homo sapiens
Fosilă: 0.28–0 mln. ani în urmă
Pleistocenul mijlociuPrezent
Reprezentarea oamenilor pe placa Pioneer.
Clasificare științifică
Familie: Hominidae
Gen: Homo
Nume binomial
Homo sapiens
Subspecii

Homo sapiens idaltu
Homo sapiens sapiens

Homo sapiens (Latină: "Omul înțelept" sau "Omul inteligent") este denumirea științifică pentru singura specie umană existentă. Specii dispărute din genul Homo includ Homo erectus, existent în urmă cu aproximativ 1,8 până la 0,1 milioane de ani în urmă, și o serie de alte specii (condiderate de unii subspecii de H. sapiens sau de H. erectus). H. sapiens idaltu (2003) a fost propusă să fie definită ca o subspecie dispărută al lui H. sapiens.

Vârsta speciației H. sapiens din strămoșul H. erectus (sau o specie intermediară precum Homo antecessor) se estimează că a avut loc cu aproximativ 300.000 de ani în urmă. Este cunoscut faptul că încrucișarea arhaică a avut loc atât în Africa cât și în Eurasia, între aproximativ 100.000 și 30.000 de ani în urmă.

În anumite contexte, termenul oameni moderni din punct de vedere anatomic[1] este folosit pentru a distinge H. sapiens ca având o anatomie compatibilă cu gama de fenotipuri văzute la omul contemporan din varietatea de oameni arhaici dispăruți. Acest lucru este util în special pentru perioadele și regiunile în care au coexistat oameni anatomici moderni și arhaici, de ex. în Europa paleolitică.

Nume și taxonomie

Numele binomial Homo sapiens a fost inventat de suedezul Carl Linnaeus (1758).[2] Substantivul latin homō (genitiv hominis) înseamnă "om, ființă umană" iar participiul sapiēns înseamnă "discernământ, înțelept, rațional".

Specia este considerată a fi apărut de la un predecesor din genul Homo cu 300.000-200.000 de ani în urmă.[3] O problemă cu clasificarea morfologică a "modernului anatomic" a fost că nu ar fi inclus anumite populații existente. Din acest motiv, a fost sugerată o definiție a lui H. sapiens bazată pe o linie în care prin H. sapiens înțelegem linia umană modernă de după despărțirea de linia Neanderthală. O astfel de definiție cladistică ar extinde vârsta lui H. sapiens la peste 500.000 de ani.[4]

Populațiile umane au fost istoric divizate în subspecii, dar din anii 1980 toate grupurile existente tind să fie subsumate într-o singură specie, H. sapiens, evitând împărțirea în subspecii cu totul.[5]

Unele surse arată Neanderthalii (Homo neanderthalensis) ca o subspecie (Homo sapiens neanderthalensis).[6][7] În mod similar, specimenele descoperite din specia Homo rhodesiensis au fost clasificate de unii ca fiind o subspecie (Homo sapiens rhodesiensis), deși mult mai frecvent cele două sunt tratate ca specii separate mai degrabă decât ca subspecii ale H. ​​sapiens.[8]

Numele subspeciei Homo sapiens sapiens este folosit uneori informal în loc de "om modern" sau "om modern anatomic". Nu are o autoritate oficială asociată cu ea.[9] Până la începutul anilor 2000, devine obișnuită utilizarea lui H. s. sapiens a populației ancestrale a tuturor oamenilor contemporani și, ca atare, este echivalent cu H. sapiens binomial în sensul mai restrictiv (considerând H. neanderthalensis o specie separată).[10]

Vârstă și procesul de speciație

Reprezentarea schematică a apariției lui H. sapiens din speciile anterioare de Homo.

Derivarea din H. erectus

Specia H. sapiens din varietățile umane arhaice derivate din H. erectus este estimată ca având între 300.000 și 200.000 de ani vechime. O sugestie alternativa defineste H. sapiens cladistic, incluzand linia oamenilor moderni de la despărțirea de linia Neanderthal, cu aproximativ 500.000 până la 800.000 de ani în urmă.

În ani 1980 s-au conturat două modele de evoluție a lui H. sapiens: "originea africană recentă" care consideră apariția lui Homo sapiens dintr-o populație dintr-o singură sursă din Africa, care s-a extins și a dus la dispariția tuturor celorlalte soiuri umane, și modelul "evoluției multiregionale", care consideră că Homo erectus a dat naștere formelor arhaice ale lui Homo sapiens în diferite colțuri ale lumii; astfel, Neanderthal, Homo rhodesiensis și Homo heidelbergensis sunt rase ale aceleiași specii. Încrucișările dintre aceste rase ar fi dus, într-un final, la ceea ce este Homo sapiens sapiens.[11]

Începând cu anii 2000, disponibilitatea datelor din arheogenetică și genetica populației a dus la apariția unei imagini mult mai detaliate, intermediare între cele două scenarii concurente prezentate mai sus: Extinderea recentă Out-of-Africa pentru partea predominantă a strămoșilor umani moderni, în timp ce au existat, de asemenea, încrucișări mixte cu oamenii arhaici regionali.[12]

Homo sapiens timpurii

Skhul V (datat la aproximativ 80.000-120.000 de ani), prezentând un amestec de trăsături arhaice și moderne.

Termenul Paleoliticul mijlociu este destinat să acopere perioada dintre prima apariție a lui H. sapiens (aproximativ 300.000 de ani în urmă) și apariția unei modernități comportamentale depline (aproximativ 50.000 de ani în urmă, corespunzând cu începutul Paleoliticului superior).

Multe dintre descoperirile umane moderne timpurii, precum Omul de Kibish, Homo sapiens idaltu, Jebel Irhoud și Peștera cu Oase prezintă un amestec de trăsături arhaice și moderne.[13][14][15] Skhul V, de exemplu, are arcadele frunții proeminente și prognatism. Cu toate acestea, craniul este destul de rotunjit, distinct de cel al Neanderthalilor și este similar cu craniul oamenilor moderni. Nu este sigur dacă trăsăturile robuste ale unora dintre oamenii moderni timpurii, precum Skhul V, reflectă strămoși micști sau păstrarea trăsăturilor mai vechi.[16][17]

Scheletul „gracil” sau ușor construit al oamenilor moderni anatomic a fost conectat la o schimbare a comportamentului, incluzând o cooperare sporită și „transportul resurselor”.[18][19]

Există dovezi că dezvoltarea caracteristică a creierului uman, în special cortexul prefrontal, s-a datorat „unei accelerații excepționale a evoluției metabolomului ... paralel cu o reducere drastică a forței musculare. Schimbările metabolice rapide observate în creier și mușchi, împreună cu abilitățile cognitive unice umane și performanța musculară scăzută, ar putea reflecta mecanisme paralele în evoluția umană".[20] Sulițele Schöningen sunt dovezi că abilități tehnologice complexe existau deja în urmă cu 300.000 de ani. H. heidelbergensis avea deja abilități intelectuale și cognitive precum planificarea anticipativă, gândire și acțiune care până acum au fost atribuite numai omului modern.[21][22]

Amestecul continuu în cadrul populațiilor umane anatomic moderne fac dificilă estimarea vârstei celor mai recenți strămoși comuni matriliniar și patriliniari ale populațiilor moderne (Eva mitocondrială și Adam cu cromozomul Y). Estimările vârstei lui Adam cu cromozomul Y au fost împinse semnificativ înapoi în timp odată cu descoperirea în 2013 a unei linii cromozomiale Y antice, până acum probabil peste 300.000 de ani.[note 1] Cu toate acestea, nu a existat nici o raportare a supraviețuirii ADN-ului cromozomial sau mitocondrial derivând în mod clar de la oamenii arhaici (care ar împinge înapoi vârsta celui mai recent strămoș patriliniari sau matriliniar la peste 500.000 de ani).[24][25][26]

Dinții fosili găsiți în pestera Qesem (Israel) și datați la o vechime de 400.000-200.000 de ani în urmă au fost comparați cu materialul dentar de la hominizi mai tineri (acum 120.000-80.000 de ani), Skhul și Qafzeh.[note 2]

Note

  1. ^ (95% confidence interval 237–581 kya)[23]
  2. ^ "Although none of the Qesem teeth shows a suite of Neanderthal characters, a few traits may suggest some affinities with members of the Neanderthal evolutionary lineage. However, the balance of the evidence suggests a closer similarity with the Skhul/Qafzeh dental material, although many of these resemblances likely represent plesiomorphous features."[27]

Referințe

  1. ^ Nitecki, Matthew H. and Nitecki, Doris V. (1994). Origins of Anatomically Modern Humans. Springer.
  2. ^ Linné, Carl von (). Systema naturæ. Regnum animale (ed. 10th). pp. 18, 20. Accesat în . .
  3. ^ This is a matter of convention (rather than a factual dispute), and there is no universal consensus on terminology. Some scholars include humans of up to 600,000 years ago under the same species. See Handbook of Death and Dying, Volume 1. Clifton D. Bryant. 2003. p. 811. See also: Masters of the Planet: The Search for Our Human Origins. Ian Tattersall. Page 82 (cf. Unfortunately this consensus in principle hardly clarifies matters much in practice. For there is no agreement on what the 'qualities of a man' actually are," [...]).
  4. ^ Lars Werdelin, William Joseph Sanders, Cenozoic Mammals of Africa (2010), p. 517, citing Daniel E. Lieberman, Brandeis M. McBratney, Gail Krovitz, "The evolution and development of cranial form in Homo sapiens", Proc Natl Acad Sci USA 2002 Feb 5; 99(3): 1134–39, doi:10.1073/pnas.022440799.
  5. ^ The history of claimed or proposed subspecies of H. sapiens is complicated and fraught with controversy. The only widely recognized archaic subspecies is H. sapiens idaltu (2003). The name H. s. sapiens is due to Linnaeus (1758), and refers by definition the subspecies of which Linnaeus himself is the type specimen. However, Linnaeus postulated four other extant subspecies, viz. H. s. afer, H. s. americanus, H. s. asiaticus and H. s. ferus for Africans, Americans, Asians and Malay. This classification remained in common usage until the mid 20th century, sometimes alongide H. s. tasmanianus for Australians. See e.g. John Wendell Bailey, The Mammals of Virginia (1946), p. 356.; Journal of Mammalogy 26-27 (1945), p. 359.; The Mankind Quarterly 1-2 (1960), 113ff ("Zoological Subspecies of Man"). The division of extant human populations into taxonomic subspecies was gradually given up in the 1970s (e.g. Grzimek's Animal Life Encyclopedia, Volume 11, p. 55).
  6. ^ Hublin, J. J. (). „The origin of Neandertals”. Proceedings of the National Academy of Sciences. 106 (38): 16022–27. Bibcode:2009PNAS..10616022H. doi:10.1073/pnas.0904119106. PMC 2752594Accesibil gratuit. PMID 19805257. 
  7. ^ Harvati, K.; Frost, S.R.; McNulty, K.P. (). „Neanderthal taxonomy reconsidered: implications of 3D primate models of intra- and interspecific differences”. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 101 (5): 1147–52. Bibcode:2004PNAS..101.1147H. doi:10.1073/pnas.0308085100. PMC 337021Accesibil gratuit. PMID 14745010. 
  8. ^ Homo neanderthalensis King, 1864”. Wiley-Blackwell Encyclopedia of Human Evolution. Chichester, West Sussex: Wiley-Blackwell. . pp. 328–31. 
  9. ^ It is first used in the 1940s as a synonym of Linnaeus' H. s. europaeus, i.e. Caucasoids. Journal of Mammalogy 26-27 (1944), p. 359. This usage is abandoned by the 1970s, and H. s. sapiens was now used for Cro-Magnon by authors who wished to classify Neanderthals as subspecies of H. sapiens taken in a wider sense, e.g. The Journal of the American Scientific Affiliation 22-25 (1970), p. 134.
  10. ^ e.g. "DMA studies have revealed that the first anatomically modern humans (Homo sapiens sapiens) arose in Africa between 200,000 and 140,000 years ago" Geoffrey Parker, Compact history of the world (2001), p. 14. This usage persists alongside H. s. sapiens designating Upper Paleolithic Cro Magnon, e.g. "About 200,000 years ago our own species, Homo sapiens (the thinking human), evolved [...] About 60,000 years ago we became elaborate artisans, building boats and intricate shelters; at this stage, scientists refer to us as Homo sapiens sapiens." Nina Rosenstand, The Human Condition: An Introduction to Philosophy of Human Nature (2002), p. 42.
  11. ^ Wolpoff, M. H.; Spuhler, J. N.; Smith, F. H.; Radovcic, J.; Pope, G.; Frayer, D. W.; Eckhardt, R.; Clark, G. (). „Modern Human Origins”. Science. 241 (4867): 772–74. Bibcode:1988Sci...241..772W. doi:10.1126/science.3136545. PMID 3136545. 
  12. ^ Green, RE; Krause, J; Briggs, Adrian W.; Maricic, Tomislav; Stenzel, Udo; Kircher, Martin; Patterson, Nick; Li, Heng; Zhai, Weiwei; Fritz, Markus Hsi-Yang; Hansen, Nancy F.; Durand, Eric Y.; Malaspinas, Anna-Sapfo; Jensen, Jeffrey D.; Marques-Bonet, Tomas; Alkan, Can; Prüfer, Kay; Meyer, Matthias; Burbano, Hernán A.; Good, Jeffrey M.; Schultz, Rigo; Aximu-Petri, Ayinuer; Butthof, Anne; Höber, Barbara; Höffner, Barbara; Siegemund, Madlen; Weihmann, Antje; Nusbaum, Chad; Lander, Eric S.; et al. (mai 2010). „A draft sequence of the Neandertal genome”. Science. 328 (5979): 710–22. Bibcode:2010Sci...328..710G. doi:10.1126/science.1188021. PMC 5100745Accesibil gratuit. PMID 20448178.  Reich, D; Patterson, Nick; Kircher, Martin; Delfin, Frederick; Nandineni, Madhusudan R.; Pugach, Irina; Ko, Albert Min-Shan; Ko, Ying-Chin; Jinam, Timothy A.; Phipps, Maude E.; Saitou, Naruya; Wollstein, Andreas; Kayser, Manfred; Pääbo, Svante; Stoneking, Mark (). „Denisova admixture and the first modern human dispersals into southeast Asia and oceania”. Am J Hum Genet. 89 (4): 516–28. doi:10.1016/j.ajhg.2011.09.005. PMC 3188841Accesibil gratuit. PMID 21944045. 
  13. ^ Oppenheimer, S. (). Out of Eden: The Peopling of the World. ISBN 978-1-84119-697-8. 
  14. ^ Trinkaus, E.; Moldovan, O.; Milota, Ș.; Bîlgăr, A.; Sarcina, L.; Athreya, S.; Bailey, S. E.; Rodrigo, R.; et al. (). „An early modern human from Peștera cu Oase, Romania”. PNAS. 100 (20): 11231–36. Bibcode:2003PNAS..10011231T. doi:10.1073/pnas.2035108100. PMC 208740Accesibil gratuit. PMID 14504393. 
  15. ^ Callaway, Ewan (). „Oldest Homo sapiens fossil claim rewrites our species' history”. Nature. doi:10.1038/nature.2017.22114. Accesat în . 
  16. ^ Reich, David; Green, Richard E.; Kircher, Martin; Krause, Johannes; Patterson, Nick; Durand, Eric Y.; Viola, Bence; Briggs, Adrian W.; et al. (). „Genetic history of an archaic hominin group from Denisova Cave in Siberia”. Nature. 468 (7327): 1053–60. Bibcode:2010Natur.468.1053R. doi:10.1038/nature09710. PMC 4306417Accesibil gratuit. PMID 21179161. 
  17. ^ Trinkaus, Erik (octombrie 2005). „Early modern humans”. Annual Review of Anthropology. 34 (1): 207–30. doi:10.1146/annurev.anthro.34.030905.154913. 
  18. ^ Meldrum, Jeff; Hilton, Charles E. (). From Biped to Strider: The Emergence of Modern Human Walking, Running, and Resource Transport. Springer Science & Business Media. ISBN 978-0-306-48000-3. 
  19. ^ Vonk, Jennifer; Shackelford, Todd K. (). The Oxford Handbook of Comparative Evolutionary Psychology. Oxford University Press, USA. pp. 429–. ISBN 978-0-19-973818-2. 
  20. ^ Bozek, Katarzyna; Wei, Yuning; Yan, Zheng; Liu, Xiling; Xiong, Jieyi; Sugimoto, Masahiro; Tomita, Masaru; Pääbo, Svante; Pieszek, Raik; Sherwood, Chet C.; Hof, Patrick R.; Ely, John J.; Steinhauser, Dirk; Willmitzer, Lothar; Bangsbo, Jens; Hansson, Ola; Call, Josep; Giavalisco, Patrick; Khaitovich, Philipp (). „Exceptional Evolutionary Divergence of Human Muscle and Brain Metabolomes Parallels Human Cognitive and Physical Uniqueness”. PLoS Biology. 12 (5): e1001871. doi:10.1371/journal.pbio.1001871. PMC 4035273Accesibil gratuit. PMID 24866127. 
  21. ^ Thieme, H (). „Der große Wurf von Schöningen: Das neue Bild zur Kultur des frühen Menschen”. Die Schöninger Speere – Mensch und Jagd vor 400 000 Jahren. Konrad Theiss Verlag. pp. 224–28. ISBN 978-3-89646-040-0. 
  22. ^ Haidle, M.N. (). „Menschenaffen? Affenmenschen? Mensch! Kognition und Sprache im Altpaläolithikum”. În Conard, N.J. Woher kommt der Mensch. Attempto Verlag. pp. 69–97. ISBN 3-89308-381-2. 
  23. ^ Mendez, Fernando; Krahn, Thomas; Schrack, Bonnie; Krahn, Astrid-Maria; Veeramah, Krishna; Woerner, August; Fomine, Forka Leypey Mathew; Bradman, Neil; Thomas, Mark (). „An African American paternal lineage adds an extremely ancient root to the human Y chromosome phylogenetic tree” (PDF). American Journal of Human Genetics. 92 (3): 454–59. doi:10.1016/j.ajhg.2013.02.002. PMC 3591855Accesibil gratuit. PMID 23453668. 
  24. ^ Krings M, Stone A, Schmitz RW, Krainitzki H, Stoneking M, Pääbo S (iulie 1997). „Neandertal DNA sequences and the origin of modern humans”. Cell. 90 (1): 19–30. doi:10.1016/S0092-8674(00)80310-4. PMID 9230299. 
  25. ^ Hill, Deborah (). „No Neandertals in the Gene Pool”. Science. Accesat în . 
  26. ^ Serre, D; Langaney, A; Chech, M; Teschler-Nicola, M; Paunovic, M; Mennecier, P; Hofreiter, M; Possnert, G; Pääbo, S (). „No evidence of Neandertal mtDNA contribution to early modern humans”. PLoS Biology. 2 (3): 313–17. doi:10.1371/journal.pbio.0020057. PMC 368159Accesibil gratuit. PMID 15024415. 
  27. ^ Hershkovitz, I; Smith, P; Sarig, R; Quam, R; Rodríguez, L; García, R; Arsuaga, JL; Barkai, R; Gopher, A (). „Middle pleistocene dental remains from Qesem Cave (Israel)”. American Journal of Physical Anthropology. 144 (4): 575–592. doi:10.1002/ajpa.21446. PMID 21404234.