Om
Om Stare de conservare: În siguranță
|
|||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 |
|||||||||||||||||||
| Clasificare științifică | |||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||
| Nume trinomial | |||||||||||||||||||
| Homo sapiens sapiens Linnaeus, 1758 |
|||||||||||||||||||
Oamenii (denumire știițifică: Homo sapiens sapiens) sunt ființe vii inteligente. Biologii consideră că toți oamenii de azi sunt membri ai aceleiași subspecii numite Homo sapiens sapiens. Generic, oamenii sunt denumiți „rasa umană” sau „umanitatea”, iar membrii săi sunt cunoscuți ca „oameni” sau „ființe umane”.
Istoria speciei [modificare]
Umanitatea modernă (nu cea contemporană) este, măcar în parte, contemporană cu H. sapiens fossilis. Ipoteza unei succesiuni cronologice între cele două specii s-a născut din situația specială europeană. Într-adevăr, H. sapiens sapiens pătrunde în Europa cândva în jurul anului 40.000 î.Hr. Dar originile sale se plasează în grupul din Orientul Apropiat (Qafzeh, Tabun, Skhul etc.), aflat mai aproape de H. s. sapiens decât de neanderthalienii europeni. Evoluția în timp a oamenilor moderni duce la apariția raselor moderne - un fenomen relativ recent, poate chiar de la sfârșitul paleoliticului, și reprezentând ultima formă de adaptare biologică a ființei umane la mediu. Rasele actuale sunt deosebite anatomic, uneori foarte evident. Numai amănuntele biologice cu rol adaptativ sunt cele care dau un aspect diferit raselor (de ex., tendința corpurilor umane de compactare în zonele reci, pentru a limita piederea de căldură, respectiv alungirea membrelor pentru un efect invers, accentuarea țesuturilor adipoase pentru menținerea umidității, apariția pliului ocular pentru protejarea globului ocular etc.). Potențialul intelectual este identic, iar apartenența raselor la o singură specie este demonstrată de posibilitatea metisajului.
La nivel anatomic înregistrăm evoluții în parte paralele ale diferitelor tipuri; în general, ele au o talie mai mare (Cro-Magnon = 1,80 m, Grimaldi = 1,80 - 1,95 m) sau mai mică (Combe-Capelle = 1,63 m, Chancelade = 1,60 m), dar în ambele cazuri capacitatea craniană este mare (Cro-Magnon = 1600 cm³, Chancelade = 1710 cm³).
Succesiunea tipurilor pare să fie: Combe-Capelle (perigordian inferior) → Cro-Magnon (aurignacian) → Chancelade (magdalenian). Alte exemple relevante sunt Paviland, Solutré, Laugerie-Basse, Grimaldi, Predmosti, Obercassel. Dar practic fiecare regiune a lumii a dat la iveală resturi ale lui H. s. sapiens.
Principalele achiziții culturale din paleolitic pot fi ordonate pe mai multe paliere. La nivel tehnologic asistăm la diversificarea tradițiilor tehnologice și a tipologiilor; începând cu nivelul paleoliticului superior evoluția uneltelor începe să fie în bună măsură regionalizată. Alături de utilajul litic (de piatră), capătă o pondere deosebită utilajul din os și corn sau fildeș; din aceste materiale (foarte probabil utilizate și înainte, dar în proporție mai mică) se produc unelte mai eficiente (de tipul harpoanelor și vârfurilor de suliță). Dar poate ceea ce este mai important este faptul că apare prima unealtă care multiplică forța umană - propulsorul. Acesta practic mărește distanța loviturii eficace de suliță, ceea ce atrage după sine o vânătoare mai eficientă. La nivel cultural principala achiziție este apariția artei. Complexitatea acesteia reprezintă separarea clară a omului modern de toți predecesorii săi.
Originea speciei umane [modificare]
Conform studiilor evoluționiste, cele mai apropiate rude actuale ale omului (specii care se întâlnesc astăzi pe Pământ, deci nu specii fosile) sunt două specii de cimpanzeu Pan troglodytes ("cimpanzeul obișnuit") și Pan paniscus ("cimpanzeul pitic" sau "Bonobo"). Alte rude apropiate actuale sunt urangutanii și gorilele. Biologii au comparat o secvență de perechi de bază ADN de la oameni și cimpanzei și au estimat o diferență totală genetică de circa 5 % [1]. Se presupune că rasa umană s-a despărțit dintr-un strămoșul comun cu al cimpanzeului acum 5 milioane de ani. O linie a mers spre umanizare și o altă linie a dus la cimpanzei. Totuși, rapoarte recente, folosind date obtinute de la un craniu uman în vârstă de 7 milioane de ani, indică despărțirea de alte hominide mult mai devreme. Unii oameni de știință încearcă să includă cimpanzeii în genul Homo, dar aceasta este deocamdată o părere minoritară în cadrul comunitații științifice.
Diferite grupuri religioase au ridicat o serie de obiecții la teoria evoluției umanității dintr-un strămoș comun cu cel al hominidelor. Vezi Teoria creaționistă și Teoria evoluționistă a umanității pentru câteva puncte de vedere contadictorii.
Evoluția speciei umane [modificare]
Arborele filogenetic al hominidelor [modificare]
Adaptare pentru tabel cu mici adăugiri a schemei lui Ian Tattersall (2001), modificat de Sylvie Daoudal (2002)
|
|
|
|
|||||
|
|
|
(Lumea întreagă) |
|
||||
|
evolutivă ce duce spre gorilele și cimpanzeii actuali |
|
(Europa și Asia de est) |
|
||||
|
↑↑ Homo heidelbergensis (Lumea veche) |
|
||||||
|
Homo antecessor (Spania) |
(Asia de est) |
|
|||||
|
|
↑↑ Homo ergaster (pre erectus) (Africa de est) |
(Africa de sud) |
(Africa de est) |
||||
|
|
|
? Homo habilis (Africa subsahariană) |
|
||||
|
|
(Africa de est) |
|
|
|
|||
|
|
↑↑ Australopithecus africanus (Africa de sud) ↑ |
(Etiopia) |
Paranthropus aethiopicus (Africa de est) ↑ ? |
||||
|
|
(Ciad) ↑ ? |
↑↑↑ Australopithecus afarensis (Etiopia, Tanzania) ↑ |
|||||
|
|
|||||||
|
|
|
?↑ Australopithecus anamensis (Kenia) |
|||||
|
(Etiopia) |
? |
||||||
|
|
?? Ardipithecus ramidus (Etiopia) |
||||||
|
|
? Orrorin tugenensis (Kenia) |
|
|||||
|
|
|
↑ ? |
? Sahelanthropus tchadensis |
||||
|
?? Mari maimuțe primitive strămoșii gorilelor, cimpanzeilor {și oamenilor} |
|||||||
Notă
Între acolade {...} se află text adăugat față de original
Evoluția speciei umane prezentată de Crăciun T. în Dicțonar de Biologie, 1989 [modificare]
|
|
|
|
|
||
|
|
|||||
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
||
|
|
|
||||
Genealogia omului după D. C. Johanson și T. D. White 1979, din Crăciun 1989 [modificare]
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
|
Notă
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Evoluția speciei umane după.... [modificare]
Evoluția speciei umane după ... [modificare]
Habitate [modificare]
Cei 7 miliarde de oameni (2012) locuiesc pe Pământ, cu două sau trei excepții constând în echipajele de pe Stația Spațială Internațională sau alte misiuni spațiale. Între 1969 și 1974, până la două persoane au petrecut simultan perioade de timp pe Lună. Numărul persoanelor care au călătorit în spațiu este în creștere. Înainte de 1961 toți oamenii au fost reținuți pe Pământ; primul om care a călătorit în spațiu a fost Yuri Gagarin.
Majoritatea omenirii (61 %) locuiește în regiunile asiatice. Restul oamenilor locuiesc în Americi (14 %), Africa (13 %) și Europa (12 %) precum și în numeroase insule din Oceania.
În jur de 2,5 miliarde de oameni locuiesc în mediul urban. Se crede că în secolul XXI urbanizarea va crește dramatic. Problemele oamenilor în orașe sunt diversele tipuri de poluare, criminalitatea și sărăcia, în special în suburbii.
Fiind una dintre cele mai răspândite specii de mamifere, specia umană este și cea mai diversă în privința habitatului: oamenii trăiesc pe toate continentele, în funcție de climat.
Din punct de vedere istoric așezările umane au fost organizate și extinse în apropierea resurselor naturale, cum sunt apa, terenul fertil pentru agricultură și resursele de vânat. În multe locuri, datorită unui comerț dezvoltat, acești factori au azi o relevanță scăzută pentru dezvoltarea sau declinul așezării.
Păreri ale oamenilor de știință [modificare]
Părerea lui Carl Linné [modificare]
În „Sistematis naturae” din 1735 Linné:
- stabilește denumirea speciei Homo sapiens;
- așază omul în ordinul Primate alături de antropomorfe, fără a gândi la originea lor comună (Linné era fixist);
- întroduce două specii în ordinul Primate. Una dintre specii este omul, denumit conform nomenclaturii binare Homo sapiens, iar a doua cuprinde antropomorfele, nunmite Homo silvestris;
- stabilește patru rase pentru oameni: Homo europeus, Homo americanus, Homo asiaticus și Homo afrcanus. Fiecare dintre ele are trăsături diferite și temperamente diferite.
Harta distribuirii populațiilor băștinașe după culoarea pielii de Renato Biasutti efectuată înainte de 1940 [modificare]
Elementele componente ale corpului omenesc[1] [modificare]
Corpul unei persoane de ca. 68 kg conține următoarele elemente (aproximativ):
- oxigen: 44,18 kg
- carbon: 12,27 kg
- hidrogen: 6,82 kg
- nitrogen: 2,05 kg
- calciu: 1,36 kg
- fosfor: 0,82 kg
- potasiu: 0,14 kg
- sulf: 0,14 kg
- clor: 0,14 kg
- sodiu: 0,008 kg
- magneziu: 0,003 kg
- fier: 0,002 kg
- cobalt: 0,0001 kg
- cupru: 0,0001 kg
- mangan: 0,00009 kg
- iod: 0,00002 kg
- urme de zinc, fluor, crom, seleniu, bor, aluminiu, vanadiu, molibden, siliciu (rolul pe care îl au ultimele cinci elemente pentru corp nu este încă clar).
Tipuri umane [modificare]
Genetică [modificare]
Activități specifice omului [modificare]
Omul se distinge printr-o serie de facultăți deosebite, neîntâlnite la nicio altă viețuitoare de pe Pământ:
- Vorbire, v. Limbă (comunicare)
- Citire
- Scriere
- Cunoaștere, cercetare, științe, filosofie, tehnică, tehnologie
- Conștiința de sine
- ocupații artistice
- ocupațiile legate de etică, moral, demnitate, curaj, planificare a viitorului, păstrarea sănătății, ocrotirea mediului înconjurător etc.
Bibliografie [modificare]
- Crăciun, T., Crăciun, Luana-Teodora, Dicționar de Biologie Ed. Albatros, București, 1989.
Referințe [modificare]
- ^ The New York Times Almanac 2011, Ed. John W. Wright, Penguin Reference, 2010
Vezi și [modificare]
- Antropogeneză
- Lista fosilelor
- Homo neanderthalensis
- Omul de Cro-Magnon
- Variabilitate umană
- Înfățișare fizică umană
Legături externe [modificare]
- fr Preistoria mea
- ro Homo Sapiens - omul ipoteze științifice
- 50 de lucruri neobisnuite pe care nu le stiai despre tine, 22 februarie 2010, Adrian Nicolae, Descoperă
- 10 particularități care fac din fiecare dintre noi o ființă unică, 5 august 2012, Descoperă
- Cicatricele evoluției umane, 22 februarie 2013, Mihaela Stănescu, Descoperă
