E-sănătate: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Secțiune nouă (E-mental health)
Linia 25: Linia 25:


=== Avantaje și dezavantaje ===
=== Avantaje și dezavantaje ===
E-sănătate mintală are un șir de avantaje așa cum costuri joase, accesibilitate și asigurarea anonimatului utilizatorilor.<ref>{{cite journal | last1=Andrews | first1=Gavin | last2=Titov | first2=Nickolai | title=Treating people you never see: internet-based treatment of the internalising mental disorders | journal=Australian Health Review | date=25 May 2010 | volume=34 | issue=2 | pages=144–7 | doi=10.1071/AH09775 | pmid=20521437 }}</ref> Totuși, ar exista și un șir de dezavantaje precum nelineștele legate de credibilitatea față de tratamentul aplicat, intimitatea și confidențialitatea utilizatorului.<ref>{{cite journal |last1=Musiat |first1=Peter |last2=Goldstone |first2=Philip |last3=Tarrier |first3=Nicholas |title=Understanding the acceptability of e-mental health: attitudes and expectations towards computerised self-help treatments for mental health problems |journal=BMC Psychiatry |date=11 April 2014 |volume=14 |page=109 |doi=10.1186/1471-244X-14-109 |pmid=24725765 |pmc=3999507 }}</ref> Securitatea online presupune implementarea protecției care ar proteja intimitatea și confedențialitatea utilizatorului. Aceasta include colectarea și utilizarea corespunzătoare a datelor utilizatorului, protejarea datelor contra accesului neatorizat și modificarea și stocarea în siguranță a datelor.<ref>{{cite journal |last1=Bennett |first1=Kylie |last2=Bennett | first2=Anthony James |last3=Griffiths |first3=Kathleen Margaret |title=Security Considerations for E-Mental Health Interventions |journal=Journal of Medical Internet Research |date=19 December 2010 |volume=12 |issue=5 |page=e61 |doi=10.2196/jmir.1468| pmid=21169173 | pmc=3057317 }}</ref>
E-sănătate mintală și-a căpătat locul în cercetările științifice teoretice și practice în diverse discipline așa cum psihologie, asistență socială clinică, terapie de familie și de cuplu, și conselierea sănătății mintale.<ref>{{cite journal |last1=Sprenger |first1=Michaela |last2=Mettler | first2=Tobias |last3=Osma |first3=Jorge |title=Health professionals' perspective on the promotion of e-mental health apps in the context of maternal depression |journal=PLOS ONE |date=12 July 2017 |volume=12 |issue=7 |page=e0180867 |doi=10.1371/journal.pone.0180867 |pmid=28704442 |pmc=5507525 }}</ref> Astfel, pînă la momentul actual, mișcarea E-sănătate mintală are o organizație internațională, Societate Internațională privind Sănătatea Mintală Online.<ref>{{cite web|url=http://www.ismho.org/|title=ISHMO |publisher=International Society for Mental Health Online }}</ref> Totuși, implementarea e-sănătate mintală în practică clinică și sistemul de asistență medicală ramâne a fi limitată și fragmentară.<ref>{{cite journal |last1=Gehring |first1=ND |title=Pediatric eMental healthcare technologies: a systematic review of implementation foci in research studies, and government and organizational documents |journal=Implementation Science |date=June 21, 2017 |volume=12 |issue=76 |pages=76 |doi=10.1186/s13012-017-0608-6 |pmid=28637479 |pmc=5479013 }}</ref><ref>{{cite journal |last1=Wozney |first1=L |title=Implementation of eMental Health care: viewpoints from key informants from organizations and agencies with eHealth mandates |journal=BMC Medical Informatics and Decision Making |date=December 2017 |volume=17 |issue=78 |pages=78 |doi=10.1186/s12911-017-0474-9 |pmid=28577543 |pmc=5455087 }}</ref>


=== Programe ===
=== Programe ===

Versiunea de la 23 aprilie 2019 11:52

E-sănătate (sau e-health) este un termen utilizat pe scară largă de către o mulțime de persoane, instituții academice, organisme profesionale și organizații de finanțare. El a devenit un neologism acceptat în ciuda lipsei unei definiții clare și precis convenite. [1] . Astfel, e- sănătatea este definită ca fiind un termen nou, necesar pentru a descrie utilizarea combinată a comunicațiilor electronice și a tehnologiei informației în sectorul sănătății. Utilizarea în domeniul sănătății a datelor digitale transmise, stocate și extrase prin mijloace electronice, în scopuri clinice, educaționale și administrative, atât la sediul local, cât și la distanță. Totodată, e-sănătatea se referă la toate formele de asistență medicală electronice, transmise prin intermediul internetului, variind de la "produse" informaționale, educaționale și comerciale la servicii directe oferite de profesioniști, non- profesioniști, întreprinderi sau consumatori în sine. E-sănătatea cuprinde o mare varietate de activități clinice care au caracterizat în mod tradițional telesănătatea, dar care sunt transmise prin intermediul internetului. E-sǎnǎtatea pur și simplu face asistența medicală mai eficientă, permițând în același timp pacienților și profesioniștilor să concretizeze ceea ce în trecut era imposibil de realizat.

Forme de e-sănătate

În funcție de obiectul și stadiul de dezvoltare al aplicațiilor de e – sănătate, acestea se pot împărți în diferite forme de e - sănătate :

  • Informații - furnizarea de informații către pacienți sau medici apelând la portaluri cu informații;
  • Comunicare - Schimbul de informații dintre cele două părți (pacient - medic , doctor - doctor , ... ) fără un răspuns direct și în timp util a partenerului de comunicare;
  • Interacțiune - Schimbul de informații sau date între părți , cu o reacție directă a partenerului de comunicare (de exemplu, monitorizarea la domiciliu);
  • Tranzacție - schimbul de date specifice între diferiți parteneri , cu scopul de a furniza servicii medicale într-un mod complet electronic (de exemplu fișa medicală electronică a pacientului);
  • Integrare - Înregistrarea pe toată durata vieții a tuturor datelor deținute de un pacient cu privire la starea lui de sănătate . Fuzionarea tuturor datelor din domeniul medical și paramedical și completarea informațiilor prin informarea și înregistrarea pacientului în sine (de exemplu, cartea de sănătate în format electronic).

Dispozitivele de asistență medicală auto-monitorizate

Auto-monitorizarea este utilizarea de senzori sau instrumente care sunt ușor accesibile publicului larg pentru urmărirea și înregistrarea datelor cu caracter personal. Senzorii sunt de obicei dispozitive portabile, iar instrumentele sunt disponibile digital prin intermediul aplicațiilor dispozitivelor mobile. Dispozitivele de auto-monitorizare au fost create în scopul de a permite ca datele personale să fie disponibile instantaneu persoanei care urmează să fie analizată. Deocamdată, fitness-ul și monitorizarea sănătății sunt cele mai populare aplicații pentru dispozitive de auto-monitorizare.[2] Cel mai mare beneficiu pentru dispozitivele de auto-monitorizare este eliminarea necesității ca spitalele terțe să efectueze teste, care sunt atât scumpe cât și lungi. Aceste dispozitive reprezintă un progres important în domeniul gestionării sănătății personale.

Schimbul de date

Unul dintre factorii care împiedică utilizarea instrumentelor e-Sănătate de la acceptarea pe scară largă este îngrijorarea cu privire la problemele de confidențialitate referitoare la dosarele pacienților din Sistemul informatic medical.[3] Această preocupare este legată atât de confidențialitatea datelor personale, cât și de datele neconfidențiale. Fiecare practică medicală are limbaj specific și instrumente pentru diagnosticare. Pentru a standardiza schimbul de informații, diferite scheme de codare pot fi utilizate în combinație cu standardele medicale internaționale.

E-mental health

E- sănătate mintală este frecvent utilizată pentru a face referințe în cadrul unor intervenții de pe internet și acordării de sprijin în stările de sănătate mintală.[4] Totuți, aceasta se poate referi și la utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații care de asemenea includ utilizarea rețelelor sociale, telefoniei fixe sau mobile. [5] Serviciile de sănătate mintală de asemenea includ informații, serviciul de sprijin de la egal la egal, programe computerizate și de internet, aplicații virtuale, jocuri și comunicarea în timp real cu specialișitii instruiți.[6] De asemenea, programul poate fi utilizat prin intermediul telefoanelor și răspunsului vocal interactiv.[7] Tulburările mintale includ o gamă largă de stări precum tulburările provocate de utilizare de alcool și stupefiante, tulburări comportamentale așa cum depresie, demență și boala Alzheimer, tulburări delirante precum schizofrenia și anxietate.[8] Majoritatea intervențiilor pe sănătate mintală sunt axate pe tratamentul depresiei și a anxietății. Totuși, exită programe destinate diverselor probleme precum abandonarea fumatului[9], a jocurilor de noroc[10] și de sănătate mintală post traumatică.[11]

Avantaje și dezavantaje

E-sănătate mintală are un șir de avantaje așa cum costuri joase, accesibilitate și asigurarea anonimatului utilizatorilor.[12] Totuși, ar exista și un șir de dezavantaje precum nelineștele legate de credibilitatea față de tratamentul aplicat, intimitatea și confidențialitatea utilizatorului.[13] Securitatea online presupune implementarea protecției care ar proteja intimitatea și confedențialitatea utilizatorului. Aceasta include colectarea și utilizarea corespunzătoare a datelor utilizatorului, protejarea datelor contra accesului neatorizat și modificarea și stocarea în siguranță a datelor.[14] E-sănătate mintală și-a căpătat locul în cercetările științifice teoretice și practice în diverse discipline așa cum psihologie, asistență socială clinică, terapie de familie și de cuplu, și conselierea sănătății mintale.[15] Astfel, pînă la momentul actual, mișcarea E-sănătate mintală are o organizație internațională, Societate Internațională privind Sănătatea Mintală Online.[16] Totuși, implementarea e-sănătate mintală în practică clinică și sistemul de asistență medicală ramâne a fi limitată și fragmentară.[17][18]

Programe

Note

  1. ^ What Is eHealth (3): A Systematic Review of Published Definitions
  2. ^ Paddock, Catharine (). „How self-monitoring is transforming health”. Medical News Today. Healthline Media UK Ltd. 
  3. ^ „The Emergence of National Electronic Health Record Architectures in the United States and Australia: Models, Costs, and Questions”, PubMed Central (PMC), accesat în  
  4. ^ „e-hub: an online self-help mental health service in the community”, Mja.com, accesat în  
  5. ^ „$name”, Nhsconfed.org, accesat în  
  6. ^ Health.gov.au/internet/main/publishing.nsf/content/7c7b0bfeb985d0ebca257bf0001bb0a6/$file/emstrat.pdf (PDF) http://www.health.gov.au/internet/main/publishing.nsf/content/7C7B0BFEB985D0EBCA257BF0001BB0A6/$File/emstrat.pdf, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ „Computerised cognitive behaviour therapy for depression and anxiety”, Nice.org, accesat în  
  8. ^ American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. 4th, text revision). American Psychiatric Publishing. ISBN 978-0-89042-025-6. 
  9. ^ Civljak, Marta; Stead, Lindsay F.; Hartmann-Boyce, Jamie; Sheikh, Aziz; Car, Josip (). „Internet-based interventions for smoking cessation”. Cochrane Database of Systematic Reviews (7): CD007078. doi:10.1002/14651858.CD007078.pub4. PMID 23839868. 
  10. ^ Hodgins, David C.; Fick, Gordon H.; Murray, Robert; Cunningham, John A. (). „Internet-based interventions for disordered gamblers: study protocol for a randomized controlled trial of online self-directed cognitive-behavioural motivational therapy”. BMC Public Health. 13: 10. PMC 3545736 Accesibil gratuit. PMID 23294668. 
  11. ^ Ruggiero, Kenneth J.; Resnick, Heidi S.; Paul, Lisa A.; Gros, Kirstin; McCauley, Jenna L.; Acierno, Ron; Morgan, Mark; Galea, Sandro (ianuarie 2012). „Randomized Controlled Trial of an Internet-Based Intervention Using Random-Digit-Dial Recruitment: The Disaster Recovery Web Project”. Contemporary Clinical Trials. 33 (1): 237–46. doi:10.1016/j.cct.2011.10.001. PMC 3253875 Accesibil gratuit. PMID 22008248. 
  12. ^ Andrews, Gavin; Titov, Nickolai (). „Treating people you never see: internet-based treatment of the internalising mental disorders”. Australian Health Review. 34 (2): 144–7. doi:10.1071/AH09775. PMID 20521437. 
  13. ^ Musiat, Peter; Goldstone, Philip; Tarrier, Nicholas (). „Understanding the acceptability of e-mental health: attitudes and expectations towards computerised self-help treatments for mental health problems”. BMC Psychiatry. 14: 109. doi:10.1186/1471-244X-14-109. PMC 3999507 Accesibil gratuit. PMID 24725765. 
  14. ^ Bennett, Kylie; Bennett, Anthony James; Griffiths, Kathleen Margaret (). „Security Considerations for E-Mental Health Interventions”. Journal of Medical Internet Research. 12 (5): e61. doi:10.2196/jmir.1468. PMC 3057317 Accesibil gratuit. PMID 21169173. 
  15. ^ Sprenger, Michaela; Mettler, Tobias; Osma, Jorge (). „Health professionals' perspective on the promotion of e-mental health apps in the context of maternal depression”. PLOS ONE. 12 (7): e0180867. doi:10.1371/journal.pone.0180867. PMC 5507525 Accesibil gratuit. PMID 28704442. 
  16. ^ „ISHMO”. International Society for Mental Health Online. 
  17. ^ Gehring, ND (). „Pediatric eMental healthcare technologies: a systematic review of implementation foci in research studies, and government and organizational documents”. Implementation Science. 12 (76): 76. doi:10.1186/s13012-017-0608-6. PMC 5479013 Accesibil gratuit. PMID 28637479. 
  18. ^ Wozney, L (decembrie 2017). „Implementation of eMental Health care: viewpoints from key informants from organizations and agencies with eHealth mandates”. BMC Medical Informatics and Decision Making. 17 (78): 78. doi:10.1186/s12911-017-0474-9. PMC 5455087 Accesibil gratuit. PMID 28577543. 

Legături externe

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=E-sănătate&oldid=12737021