Zaharia Pană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Zaharia Pană
Zahu pana.jpg
Date personale
Născut20 august 1921
Pan-Slavic flag.svg
Gorna Belica[*], Macedonia Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani)
New York
Flag of the United States.svg
PărințiVasile Pană
Frați și suroriVictoria Bațu
Căsătorit cuMarica Caramihai
NaționalitateFlag of Romania.svg român
Ocupațiepoet
Activitatea literară
Operă de debutVijelie

Zaharia Pană (cunoscut și sub numele de Zahu Pană, n. 20 august 1921, Gorna Belica, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, astăzi în Republica Macedonia – d. 1 martie 2001, New York, SUA) a fost un poet, scriitor și publicist de origine aromână. S-a născut la 20 august 1921 în comuna Belea de Sus, fosta Macedonie iugoslavă. Tatăl său, Vasile Pană a luptat ca voluntar în primul Război Mondial. În 1925 familia sa a fost colonizată în Cadrilater, comuna Cocina, județul Durostor. Aici, Zaharia a urmat școala primară și apoi școala comercială din Silistra. La 14 ani debutează în revista liceului Lumina, cu poezia Vijelie. După moartea prematură a tatălui său in 1935 și cedarea Cadrilaterului în 1940, se mută la București alături de ceilalți membri ai familiei sale, continuându-și studiile în capitală. Simpatizant al mișcării naționaliste care cuprinsese țara, este arestat prima oară în 1941, condamnat la 8 ani de închisoare și trimis la Aiud. Tot în 1941, este trimis împreună cu un gurp de studenți aflați în dentenție pentru a lupta pe frontul de rasărit. După terminarea luptelor este luat prizonier de trupele sovietice, dar reușește să fugă și să ajungă în țară, unde își termină studiile liceale și absolvă Academia Comercială din București. În anul 1958 este arestat din nou de regimul comunist și trimis la Aiud însă este eliberat în 1964 în urma Decretului de Grațiere.

În anul următor, 1965, s-a căsătorit cu Marica Caramihai, reușind să emigreze în Statele Unite cu ajutorul unei rude a soției sale, stabilindu-se la New York, unde a fost ales președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici. Zahu Pană a desfășurat o intensă activitate jurnalistică la câteva publicații de limba română. În 1982 publică la Editura „Cuvântul Românesc” lucrarea „Poezii din închisori”, o culegere antologică din opera lirică a peste 50 de poeți cunoscuți și anonimi, iar în 1989, cartea lui de poezii originale, „Cu acul pe săpun”. A murit la 11 martie 2001 în New York.

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

Poet pătimaș, înzestrat și cu o memorie prodigioasă, Zahu Pană a fost primul care a cules cu pasiune și interes, atât în închisoare, cât și după aceea, aproape toată creația lirică a poeților români condamnați de infernalul regim comunist. A avut o viață zbuciumată, plină de peripeții dramatice, de chinuri, de lipsuri, de frământări și de avânturi idealiste, cu înfrângeri și ridicări, dar până la urmă trimfătoare și pilduitoare, bogată în roade pe plan cultural și spiritual. Zahu a fost un poet și publicist de mare talent și un luptător naționalist dârz și neînfricat până în ultimele lui clipe, când s’a dus dintre noi.” (Ionel Zeana)

Legături externe[modificare | modificare sursă]