Walther von Seydlitz-Kurzbach
| Walther von Seydlitz-Kurzbach | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3] Hamburg, Imperiul German[4] |
| Decedat | (87 de ani)[1][2][3] Bremen, RFG |
| Înmormântat | Riensberger Friedhof[*] |
| Părinți | Alexander von Seydlitz-Kurzbach[*] |
| Cetățenie | |
| Ocupație | personal militar luptător în rezistență[*] soldat[*] |
| Limbi vorbite | germană[5] |
| Activitate | |
| A luptat pentru | |
| Ramura | armată terestră |
| Gradul | General der Artillerie[*] general[6] |
| Bătălii / Războaie | Primul Război Mondial Al Doilea Război Mondial |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Crucea de Fier cu Frunze de Stejar în grad de cruce[*] Ordinul Casei de Hohenzollern Ehrenkreuz des Weltkrieges[*] Hanseatenkreuz[*] Insigna Răniților[*] Clasp to the Iron Cross[*] Dienstauszeichnung[*] |
| Modifică date / text | |
Walther von Seydlitz-Kurzbach (n. , Hamburg, Imperiul German – d. , Bremen, RFG) a fost un ofițer de carieră german, activ în armata imperială a Germaniei, în Reichswehr-ul Republicii de la Weimar și în armata Germaniei hitleriste, Wehrmacht.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut la Hamburg într-o reputată familie de militari prusaci. Seydlitz-Kurzbach s-a înrolat în armata imperială germană în 1908 și a luptat în Primul Război Mondial pe fronturile de est și vest. Între 1919-1939 a urmat cariera de ofițer, iar la începutul celui de-al Doilea Război Mondial avea gradul de general-maior. După ce a îndeplinit diferite misiuni militare, a fost numit subaltern al generalului Friedrich Paulus. În februarie 1943 a fost făcut prizonier de Armata Roșie, după capitularea la Stalingrad a ceea ce rămăsese din grupul de armate germane aflate sub comanda generalului Paulus.
În prizonierat, Seydlitz-Kurzbach s-a opus politicii lui Adolf Hitler, fiind primul ofițer german care a contribuit la emisiunile antinaziste radiodifuzate în germană de la Moscova.
În septembrie 1943, autoritățile sovietice l-au numit pe Seydlitz-Kurzbach președinte al organizației Federația Ofițerilor Germani. Ca reacție, Adolf Hitler a dat ordin ca Seydlitz-Kurzbach să fie condamnat la moarte în contumacie, iar familia sa a fost pedepsită cu detenție într-un lagăr de exterminare.
După cel de-al Doilea Război Mondial, Seydlitz-Kurzbach a căzut în dizgrația autorităților sovietice și a fost deținut ca prizonier de război, după ce un tribunal sovietic l-a condamnat la 25 de ani de închisoare pentru săvârșirea unor crime de război. Seydlitz-Kurzbach a fost eliberat în 1955 și a decedat la Bremen, în Republica Federală Germania, în 1976.
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 „Walther Seydlitz” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. OL 19088695W. Wikidata Q237227.
- 1 2 „Walther von Seydlitz-Kurzbach” (în germană). Munzinger Personen[*]. Wikidata Q107343683. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Walther von Seydlitz-Kurzbach” (în franceză). idRef[*]. Wikidata Q47757534. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Walther von Seydlitz-Kurzbach” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- de Walther von Seydlitz-Kurzbach, General der Artillerie Arhivat în , la Wayback Machine. (biografie pe site-ul familiei Seydlitz)