Armată terestră

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Armata terestră reprezintă cea mai veche și încă cea mai des folosită componentă a forțelor armate ale unui stat. Numele de armată terestră derivă din armată (din forma latină armata - actul de înarmare), făcându-se o diferență față de celelalte forțe militare (de exemplu, armata aeriană). Termenul poate denumi atât o formațiune de luptă, alcătuită din mai multe corpuri de armată și divizii, cât și totalitatea forțelor terestre.

În mai multe țări, armata este numită oficial armata terestră pentru a o diferenția de o forță aeriană numită Armata aeriană, în special în Franța. În astfel de țări, cuvântul „armată” își păstrează conotația de forță terestră în uzul comun. Cea mai mare armată actuală din lume, ca număr de soldați activi, este Armata Populară de Eliberare a Forțelor Terestre din China, cu 1.600.000 de soldați activi și 510.000 de personal de rezervă, urmată de armata indiană cu 1.129.000 de soldați activi și 960.000 de personal de rezervă.

O armată terestră este compusă dintr-un sediu, trupe armate, un număr variabil de corpuri, de obicei între trei și patru și un număr variabil de divizii, de asemenea între trei și patru pentru fiecare corp de armată. O luptă este influențată la nivelul Armatei Terestre prin transferarea diviziilor și întăririlor de la un corp la altul pentru a mări presiunea asupra inamicului într-un punct critic. Armatele terestre sunt comandate de un general sau un general-locotenent.

Vezi și[modificare | modificare sursă]