Waleran al IV-lea de Limburg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Waleran al IV-lea (sau Walram) (d. 1279) a fost duce de Limburg de la 1247 până la moarte.

Waleran era fiul și succesorul ducelui Henric al IV-lea de Limburg cu contesa Ermengarda de Berg.

El a jucat un rol important în politica din cadrul Marelui Interregnum din Imperiul romano-german. El a părăsit relația cu Hohenstaufenii și a acordat sprijinul contelui Willem al II-lea de Olanda de Olanda pentru poziția de rege. El a fost trimis într-o ambasadă pe lângă regele Henric al III-lea al Angliei, iar după moartea lui Willem de Olanda, a sprijinit pe fratele lui Henric, Richard, earl de Cornwall. În 1272, el a făcut parte dintre nobilii care au oferit coroana lui Ottokar al II-lea al Boemiei, iar apoi lui Rudolf I de Habsburg.

În 1252, el a intervenit în Războiul de succesiune pentru Flandra și Hainaut, luând partea lui Jean d'Avesnes de Hainaut. După 1258, el s-a aflat în dispută cu ducele Ioan I de Brabant, punând capăt unei perioade de 60 de ani de bune relații cu Ducatul de Brabant.

Waleran a intervenit frecvent în chestiunile interne ale arhiepiscopilor de Köln, în lupta constantă a acestora împotriva burgheziei din acel oraș.

El a avut o singură fiică, Ermengarda, care se va căsători cu contele Reginald I de Geldern.