Vârful Pančić
| Vârful Pančić | |
 | |
| Altitudine | 2.017 m  |
|---|---|
| Localizare | Serbia |
| Aparține de | Kopaonik |
| Coordonate | 43°16′09″N 20°49′21″E / 43.2692°N 20.8225°E |
Modifică date / text  | |
Vârful Pančić sau Vârful lui Pančić (în sârbă Панчићев врх, în albaneză Maja Pançiq)[1] este cel mai înalt punct din lanțul montan Kopaonik, care se întinde în sudul Serbiei și nordul Kosovoului. Vârful are 2.017 metri deasupra nivelului mării[2] și este situat în comuna Brus din Districtul Rasina, Serbia.[3][4][5]
Linia de demarcație dintre Serbia și Kosovo este la aproximativ 50 de metri în sudul vârfului.[6][7]
Vârful lui Pančić face parte din platoul muntos Suvo Rudište(d) și din zona naturală[8] a Parcului Național Kopaonik. Centrul turistic Kopaonik operează telecabine către Vârful Pančić și Vârful Suvo Rudište.[9][10]
Istorie
[modificare | modificare sursă]
Vârful muntos a fost numit anterior Vârful Milan sau Vârful Milanului (Миланов врх, Milanov vrh) după primul rege al Serbiei moderne, Milan Obrenović. La 7 iulie 1951, a fost redenumit după botanistul sârb Josif Pančić, ale cărui rămășițe (și ale soției sale) au fost îngropate în vârf într-un mic mausoleu,[11] situat lângă turnul radio.[12] Un memorial în memoria lui Pančić a fost amplasat în vârf anterior, în 1897.[13] Locul a fost avariat în timpul bombardamentelor NATO din 1999 asupra Iugoslaviei.[14] [15][16]
Porțiunea sârbă a masivului Kopaonik (inclusiv Vârful lui Pančić) face parte din Parcul Național Kopaonik, iar singurul drum de acces către vârf este prin parc. [6] În vârf se poate ajunge ușor pe jos din complexul turistic Konaci. [2]
În prezent, este aproape imposibil să se ajungă la acest vârf, deoarece în jurul său au fost construite facilități militare: zona poate fi vizitată doar cu permisiunea eliberată de către [unitatea militară] VP 9115 Zemun.[17]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Nazewnictwo Geograficzne Świata” (PDF) (în poloneză). Warsaw: Komisja Standaryzacji Nazw Geograficznych poza Granicami Rzeczypospolitej Polskiej. . p. 116.
Maja Pançiq [alb.]; Pančićev vrh [serb.]
- ^ a b Summit Post 2008.
- ^ „Kultura”. Opština Brus. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „O Brusu”. Turizam Opštine Brus. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Жикина Шареница”. RTS. .
- ^ a b Pančićev vrh at Google Maps.
- ^ „Katastarske parcele iz digitalnog katastarskog plana 03.03.2010”. Republički geodetski zavod.; „Initial geoportal”. geoSerbia. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Suvo Rudište”. Nacionalni park Kopaonik.
- ^ „Plan naselja Suvo Rudište”. Turistički centar Kopaonik. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Kopaonik”. Ski resorts of Serbia.
- ^ „Josif Pančić i Kopaonik” (în sârbă). Skijanje. Arhivat din original la .
- ^ „TRANSVERZALA "JOSIF PANČIĆ" NA KOPAONIKU” (în sârbă). Arhivat din original la .
[From KT-5, one can go on Pančić's Peak 2016m, where is mausoleum of Josif Pančić, which is inside of military object and can be visited only with a previous permission issued by the Military.]
- ^ Budislav Tatič; Božidar P. M. Ćurčić (). Sabrana dela Josifa Pančića: Zoološki radovi. Zavod za udžbenike i nastavna sredstva. p. 421. ISBN 9788617345455.
- ^ „Gađali i mauzolej” [They even bombed the mausoleum] (în sârbă). Ilustrovana Politika. Arhivat din original la .
- ^ „Sempervivum kopaonikense in Kopaonik gora”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ House of Commons Hansard Debates for 26 Apr 1999 (pt 26), remarks of Tam Dalyell citing Kenneth Aitcheson of Rescue (British Archaeological Trust)(d).
- ^ Transverzala na Kopaoniku, web.archive.org, , arhivat din original la , accesat în
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Maletić, Mihailo (). Josif Pančić: Kopaonik i njegovo podgorje. Izdavačko odeljenje Istorijskog arhiva.
- Milićević, Jovan (). Srbija: Znamenitosti i lepote. Književne novine. p. 29.
- Naše Planine. 31. . p. 274.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- „Pančićev Vrh”. Summit Post. .
- „Pančićev vrh”. Google Maps.