Milan I al Serbiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Milan I
Rege al Serbiei
MilanIDeSerbia--dasknigreichse03kaniuoft.jpg
Rege al Serbiei
Domnie 6 martie 1882 – 6 martie 1889
Predecesor El însuși ca Prinț
Succesor Alexandru I
Prinț al Serbiei
Domnie 10 iunie 1868 – 6 martie 1882
Predecesor Mihailo Obrenović III
Succesor El însuși ca Rege
Căsătorit(ă) cu Natalia Obrenović
Urmași
Alexandru I al Serbiei
Prințul Serghei
George Obrenovic (nelegitim)
Casa regală Casa Obrenović
Tată Miloš Obrenović
Mamă Elena Maria Catargiu
Naștere 22 august 1854(1854-08-22)
Mărășești, Moldova
Deces 11 februarie 1901 (46 de ani)
Viena, Austro-Ungaria

Milan Obrenović (22 august 185411 februarie 1901), a fost conducător al Serbiei din 1868 până în 1889, inițial ca prinț (1868-1882) apoi ca rege (1882-1889).

Biografie[modificare | modificare sursă]

Milan Obrenović s-a născut în exil la Mărășești, Moldova în timpul în care în Serbia domnea Casa de Karađorđević. Milan a fost fiul lui Miloš Obrenović (1829–1861) și al Elenei Maria Catargiu din Moldova (cunoscută în Serbia ca Marija Obrenović). Bunicul patern al lui Milan a fost Jevrem Obrenović (1790–1881), fratele faimosului prinț sârb Miloș Obrenovici. Milan a avut o singură soră, Tomanija.

La scurt timp după nașterea lui Milan, părinții lui au divorțat. Doi ani mai târziu, la frageda vârstă de șapte ani, Milan și-a pierdut tatăl care a murit în luptă cu turcii lângă București ca un mercenar străin de armata română; mama Maria a primit custodia legală. Maria a trăit un stil de viață luxos aristocratic, devenind curând amanta domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu care a avut doi copii - Sașa și Dimitrie. Ca rezultat ea a arătat un interes scăzut copilului ei din căsătoria cu Miloš astfel că s-a ajuns la un acord pentru tânărul Milan pentru a fi adoptat în mod legal de către vărul său Mihailo Obrenovici al III-lea, care devenise prinț conducător al Sebiei.

Milan a fost adus la Kragujevac de Prințul Mihailo Obrenovici al III-lea, care, de asemenea, a angajat o guvernantă. Zeci de ani mai târziu, odată ce Milan a devenit rege, detalii din viața personală a mamei sale au fost adesea folosite de către oponenții săi politici, în special de liderul Partidului Radical Popular Stojan Protić, care a mers până la acuzația falsă că tatăl regelui Milan este de fapt Alexandru Ioan Cuza.