Vladimir Soloviov (filosof)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Vladimir Soloviov.
Vladimir Soloviov
V.Solovyov.jpg
Vladimir Soloviov
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Moscova, Imperiul Rus[3][1] Modificați la Wikidata
Decedat (47 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Uzkoye[*], Rusia[1][2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Novodevicii[*] Modificați la Wikidata
PărințiSergey Solovyov[*][1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriVsevolod Solovyov[*]
Q4428070[*]
Poliksena Sergeevna Solovʹeva[*]  Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Romano-Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
poet
publicist
profesor universitar
critic literar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba rusă[4]  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea din Moscova[1]
Q4204467[*]  Modificați la Wikidata
Vladimir Sergheievici Soloviov 1853 - 1900

Vladimir Sergheievici Soloviov (rusă: Владимир Сергеевич Соловьёв) (16 ianuarie 1853, la Moscova - 31 iulie 1900) a fost filosof religios, poet, critic literar rus.

Este fiul celebrului istoric rus Serghei Mihailovici Soloviov.[5] Opera lui Vladimir Soloviov a avut o foarte mare influență asupra formării filosofiei mlado-simboliste și a contribuit la definirea stilului poetic care se regăsește în primele cărți ale lui A. Beli și A. Blok. A fost și filosof, iar gândirea sa a constituit piatra de temelie a Bisericii catolice bizantine rusești.

A elaborat și un studiu de teocrație universală, explorând posibilitatea existenței unei societăți clădite pe principii spirituale. A crezut într-un concept care a influențat foarte mult tinerii poeți simboliști: încarnarea înțelepciunii divine într-o ființă numită Sofia. Înțeleapta zeiță Sofia a stat la baza filosofiei lui Soloviov. Cel mai cunoscut dintre poemele sale mistice este Trei întâlniri (1899), în care descrie viziunile pe care le-a avut în legătură cu Sofia, unitatea divină a universului.

De asemenea, Soloviov este apreciat pentru scrierile sale politice și pentru lucrările sale de critică literară. În 1889, a scris în limba franceză lucrarea Rusia și biserica universală (care a fost tradusă în limba rusă în 1948), în care a susținut ideea unei sinteze a bisericilor orientale și occidentale. Tema lucrării sale Trei conversații cu privire la război, progres și sfârșitul istoriei (1899) este venirea iminentă a Antihristului. Evenimentele din Rusia l-au făcut pe Soloviov să nutrească idei precum sfârșitul istoriei lumii, lupta finală dintre Hristos și Antihrist. Potrivit lui Soloviov, cel mai înalt țel al artistului este de a transpune în realitate ordinea inerentă din întruchiparea "frumuseții absolute sau crearea corpului spiritual universal".

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Соловьёв 
  2. ^ a b c Q20650514 
  3. ^ „Vladimir Soloviov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ „Vladimir Soloviov”, data.bnf.fr, accesat în  
  5. ^ Dahm, Helmut and Wright, Kathleen. Vladimir Solovyev and Max Scheler: Attempt at a Comparative Interpretation, page 219. Springer, 1975

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vladimir Soloviov