Vis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Vis (dezambiguizare).

Visul este o formă de imaginație involuntară cu conținut de material inconștient și expriență subconștientă constând dintr-o succesiune de imagini, sunete, idei, emoții și alte senzații care apare, de obicei, în timpul somnului, dar mai ales în cazul tipului de somn în care ochii se mișcă (somn paradoxal / REM - eng. "rapid eye movement"). Capacitățile cognitive, precum gândirea și memoria, sunt secundare, persoana care doarme percepând psihic și emoțional evenimentele petrecute în vis ca elemente reale petrecute aievea. Există o ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul interpretării visurilor petrecute în timpul somnului. S-a observat faptul că o în medie o ființă umană petrece aproximativ 6 ani din viață visând (ceea ce corespunde unei medii de 2 ore pe noapte). Încă nu s-a aflat care porțiune a creierului generează visele, dacă există o singură regiune din creier care le generează, dacă sunt implicate mai multe sau care este cu adevărat scopul viselor. În timpul somnului REM (paradoxal), eliberarea anumitor neurotransmițători este complet suprimată. Drept rezultat, neuronii motorii nu sunt stimulați, condiție cunoscută sub denumirea de relaxare nervoasă. Această relaxare suprimă astfel mișcările necontrolate ale corpului în timpul somnului și apare, adesea în cazul coșmarurilor, senzația de paralizie, neputință.

Evenimentele din vis sunt cel mai adesea imposibile sau foarte puțin probabile în realitatea fizică din starea de veghe, fiind simultan în afara posibilității de control a persoanei care visează. Singura excepție cunoscută este visul cunoscut sub terminologia de vis lucid, în care cei ce visează sunt conștienți că visează, putând exercita controlul asupra diverselor aspecte ale visului inclusiv a mediului din vis. Într-un vis lucid, mediul înconjurător este adesea mult mai realist iar acuratețea senzorială este mai ridicată decât în visele obișnuite. Pe langa vise lucide exista si vise premonitorii care sunt un fel de deja vu.

Visuri lucide[modificare | modificare sursă]

Visele și ezoterismul[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Klaus-Uwe Adam: Therapeutisches Arbeiten mit Träumen - Theorie und Praxis der Traumarbeit. Springer, Berlin/Heidelberg/New York 2000, ISBN 3-540-66786-5
  • Pamela Ball: 10.000 Träume. Traumsymbole und ihre Bedeutung von A bis Z, (orig. 10.000 Dreams, 1995) Mosaik, 1996, ISBN 3-442-39049-4.
  • Bernard Dieterle, Manfred Engel (Hrsg.), The Dream and the Enlightenment / Le Rêve et les Lumières. Paris: Honoré Champion 2003, ISBN 2-7453-0672-3.
  • Manfred Engel, "Jeder Träumer ein Shakespeare? Zum poetogenen Potential des Traumes". In: Rüdiger Zymner/Manfred Engel (Hg.), Anthropologie der Literatur. Poetogene Strukturen und ästhetisch-soziale Handlungsfelder. Paderborn 2004 (Poetogenesis. Studien und Texte zur empirischen Anthropologie der Literatur), S. 102-117.
  • Ann Faraday: Positive Kraft der Träume, 1996 (orig.: Dream Power, 1972), ISBN 3-8112-1376-8.
  • Holger Bertrand Flöttmann: Träume zeigen neue Wege - Systematik der Traumsymbole. Verlag BOD, Norderstedt, 3. erw. Aufl., 2009, ISBN 978-3-8370-2088-5
  • Michel Jouvet: Das Schloß der Träume, Rowohlt, 1995, ISBN 3-499-13473-X.
  • Peretz Lavie: Die wundersame Welt des Schlafes. Entdeckungen, Träume, Phänomene, Dtv, 1999, ISBN 3-423-33048-1
  • Stephan Matthiesen, R. Rosenzweig (Hrsg.): Von Sinnen. Traum und Trance, Rausch und Rage aus Sicht der Hirnforschung. mentis Verlag 2007, ISBN 978-3-89785-572-4
  • Hans Ulrich Reck: Traum. Enzyklopädie, Wilhelm Fink Verlag, München 2010 ISBN 978-3-7705-4396-0
  • Rainer Schönhammer. Fliegen, Fallen, Flüchten. Psychologie intensiver Träume. dgvt-Verlag, Tübingen, 2004. ISBN 3-87159-051-7.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Vis.