Virginitate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Virginitatea (din latina virginitas = virginitate, de la virgo, virginis = fecioară) este starea unei femei care nu a avut niciodată relații sexuale. În principiu semnul virginității la femeie este cazul în care himenul (membrana flexibilă situată între vagin și vulvă) este intact și nedilatabil. Cu toate acestea, acest semn nu este absolut, având în vedere capacitatea mare a himenului de a se destinde fără a se rupe. În cazurile de viol presupus, descrierea integrității himenului face parte din constatarea medicală. [1] În literatură, virginitatea este întâlnită și sub numele de castitate, feciorie, vergurie, cinste, fetie, pudoare. [2] Pierderea virginității se numește deflorare sau dezvirginare.

În cazul multor tradiții culturale și religioase această stare are o semnificație specială și este prețuită, mai ales în cazul femeilor nemăritate, virginitatea fiind asociată cu puritate, onoare și valoare.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Cuvântul se trage din latinescul virgo.

În cultură[modificare | modificare sursă]

Religie[modificare | modificare sursă]

Hinduism[modificare | modificare sursă]

In opiniile hinduse, virginitatea este cea mai importanta "calitate" pe care o femeie trebuie sa o detina inainte casatoriei. Pe aceiasi latura se merge si catre partea masculina, insa nu este atat de drastica.

Din punct de vedere religios, nasterea miraculoasa dintr-o virgina mai este regasita in Hinduism (avatarul Krisna care a venit din Zeul Vishnu),

Budism[modificare | modificare sursă]

Buddha a aparut mai intai in visul mamei sale, care a visat un elefant care o intepa cu 6 coarne in lateral;" Buddha s-a impregnat singur in pantecul mamei sale."

Iudaism[modificare | modificare sursă]

Trecutul sexual al unui bărbat nu era problematic, deci nu exista o cerință de virginitate pentru bărbați.[3] În Biblia ebraică nu sunt interzise contactele sexuale premaritale sau extramaritale ale bărbaților, cu excepția adulterului, adică a face sex cu soția altui bărbat.[4] Michael Coogan afirmă că relațiile sexuale premaritale ale femeilor erau „descurajate”,[4] dar Biblia are un cuvânt pentru fiii femeilor nemăritate,[4] adică le era permis să nască astfel de fii, deși ei erau destinați unui rol social inferior.[4]

În Grecia și Roma[modificare | modificare sursă]

La păgâni religia nu se preocupa cu moralitatea.[5] Adică păgânii aveau moralitate, dar ea nu era bazată pe religie.[5]

Creștinism[modificare | modificare sursă]

Conform lui Coogan, Apostolul Pavel condamna sexul extramarital din temeri apocaliptice (el credea că lumea se va sfârși curând).[4] Isus reglementeaza acest fapt descurajand barbatii in a privi imoral o alta femeie decat sotia (

Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea în inima lui.

Mt. 5:28),[4] cu excepția reglementării divorțului dintre un bărbat și una din nevestele sale, lucru care nu are de-a face cu sexul premarital sau extramarital. Coogan folosește acolo singularul („nevastă”), dar nu afirmă că un bărbat putea avea o singură nevastă, deoarece Isus discuta acolo Legea lui Moise, care permite poligamia.

In ortodoxism virginitatea este similara cu puritatea, de aici si notiunea de vesminte albe pentru miri.

Virginitatea Mariei[modificare | modificare sursă]

Sfântul Pavel credea că Sfântul Iosif l-a conceput pe Isus,[6] „Iosif «nu a cunoscut-o pe» Maria «până când ea a dat naștere unui fiu»” (ea nu a rămas virgină, conform Sfântului Matei).[7]

Medicină și biologie[modificare | modificare sursă]

Studiile cercetătorilor arată că persoanele care au ales celibatul pentru o durată foarte mare (30-40 de ani), ajung să sufere din pricina problemelor psihologice și corporale ce se succed acestui aspect.[8]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Valeriu Rusu. Dicționar medical. Editura Medicală. 2010
  2. ^ DEXI - Dictionar explicativ ilustrat al limbii române. Editura Arc. 2007
  3. ^ Coogan, Michael (octombrie 2010) (în engleză). God and Sex. What the Bible Really Says (ed. 1st). New York, Boston: Twelve. Hachette Book Group. p. 33. ISBN 978-0-446-54525-9. OCLC 505927356. http://books.google.nl/books?id=2_gPKQEACAAJ&dq=god+and+sex&hl=nl&ei=4fbCTaPKDpGXOrq88Z0I&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=2&ved=0CEcQ6AEwAQ. Accesat la 5 mai 2011 
  4. ^ a b c d e f 5 Questions with Professor Michael D. Coogan[nefuncțională] The Summit, October 19, 2010. Nou URL: http://admin2.collegepublisher.com/se/the-summit/opinion/5-questions-with-professor-michael-d-coogan-1.1716380
  5. ^ a b Ehrman, Bart (2006). „8. Paul the Convert”. Peter, Paul, and Mary Magdalene: The Followers of Jesus in History and Legend. Oxford University Press, USA. p. 104. ISBN 0-19-530013-0. http://books.google.ca/books?id=Tlvgp7WggvEC&pg=PA104&dq=ehrman+religion+paganism+ethics&hl=nl&sa=X&ei=MHMhVJyuA8OXO6z4gNgL&ved=0CBcQ6AEwAA 
  6. ^ Coogan (2010:38)
  7. ^ Coogan (2010:39)
  8. ^ http://health.usnews.com/health-news/health-wellness/articles/2014/07/07/is-abstinence-unhealthy

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Virginitate.